Indicele de masă corporală ridicat încetinește recuperarea după comoție la sportivi și cadeți

Un nou studiu realizat de Universitatea din Pittsburgh și publicat în Sports Medicine evidențiază o relație semnificativă între un indice de masă corporală (IMC) ridicat și o recuperare mai lentă în urma comoțiilor cerebrale la sportivi de performanță și cadeți militari. Studiul atrage atenția asupra rolului inflamației sistemice în această relație și sugerează necesitatea luării în considerare a compoziției corporale în gestionarea recuperării post-traumatice.
Obezitatea este asociată cu un nivel crescut de inflamație cronică, un factor bine documentat în agravarea răspunsului la traumatisme. Studii anterioare au arătat că pacienții cu traumatisme craniene ușoare și un IMC crescut au niveluri mai mari de biomarkeri inflamatori. Acest nou studiu extinde aceste observații la populații foarte active fizic, arătând că chiar și în cazul sportivilor și al cadeților, excesul de țesut adipos influențează negativ evoluția clinică după o comoție cerebrală.

Despre studiu

Analiza a fost realizată în cadrul consorțiului NCAA–DoD CARE (Concussion Assessment, Research and Education), un studiu longitudinal care a inclus peste 3.000 de sportivi universitari și cadeți militari din 30 de instituții academice și militare din SUA. Participanții au fost evaluați atât la începutul sezonului sportiv, cât și în mai multe puncte cheie după o comoție cerebrală:

• la 24 de ore post-traumatism,
• după rezoluția simptomelor,
• și la 7 zile după reintegrarea în activitate (return-to-play).

Un subgrup reprezentativ de 547 de participanți a fost evaluat suplimentar pentru nivelurile sanguine ale biomarkerilor inflamatori (CRP, IL-1RA, IL-6, IL-8, VEGF) la aceleași puncte temporale.

Rezultate

Simptome clinice și performanță cognitivă

• La momentul inițial, participanții cu IMC ≥ 30 au raportat mai puține simptome și scoruri mai reduse pentru anxietate și depresie (p < 0.004).
• După comoție, aceștia au prezentat o severitate mai mare a simptomelor (p < 0.0001), precum și performanțe cognitive mai slabe la toate testările post-traumatice (memorie verbală, vizuală și viteză vizuo-motorie).

Profil inflamator

Participanții cu IMC ridicat au avut în mod constant niveluri crescute de biomarkeri inflamatori comparativ cu cei normoponderali:

• Proteina C reactivă (CRP) și IL-1RA: mai ridicate la toate momentele de evaluare (p < 0.05).
• IL-6: semnificativ crescută de la 24h post-injury până la 7 zile după return-to-play.
• IL-8: crescută imediat după comoție și la 24h post-injury.
• VEGF: semnificativ crescut imediat după comoție.

Implicații clinice

Rezultatele sugerează că excesul de țesut adipos poate amplifica răspunsul inflamator după un traumatism cranian, influențând negativ simptomele și recuperarea cognitivă. Deși autorii nu recomandă pierderea în greutate în mod universal pentru toți sportivii, subliniază că compoziția corporală trebuie luată în considerare în personalizarea protocoalelor de recuperare.

Este important de menționat că IMC, deși imperfect, rămâne un indicator clinic util: peste 98% dintre adulții clasificați drept obezi pe baza IMC-ului prezentau exces de grăsime la evaluările precise prin scanări DEXA.

Perspective viitoare

Echipa de cercetare, condusă de dr. Shawn Eagle, intenționează să investigheze în continuare dacă distribuția grăsimii – în special grăsimea viscerală – este mai relevantă decât IMC-ul în predicția inflamației post-comoție. În plus, abordări preventive precum exercițiile aerobice regulate sau intervențiile dietetice antiinflamatoare ar putea sprijini o recuperare mai rapidă și mai completă.