Insulinorezistența, predictor al declinului cognitiv?

Valorile crescute ale insulinemiei (probă recoltată pe nemâncate) și rezistența la insulină ar putea anticipa declinul în ceea ce privește fluența verbală și deteriorarea mai rapidă în viitor a capacității de a vorbi fluent. Aceasta a fost concluzia unui studiu publicat recent în jurnalul Diabetes Care.

Rezultatele se bazează pe analiza unei cohorte finlandeze în cadrul Health 2000 Health Examination Survey care a cuprins 3,695 participanți, cu vârsta medie de 49,3 ani, dintre care 55,5% erau femei, ce au fost monitorizați o perioadă de 11 ani.

Autorii au urmărit să stabilească rolul indicelui HOMA (Homeostatis Model of Assessment) de evaluare a insulinorezistenței (IR), a insulinemiei și glicemiei pe nemâncate, a hemoglobinei glicate și a proteinei C-reactive, ca predictori pentru performanța cognitivă.

Astfel s-a determinat faptul că valorile bazale crescute ale indicelui HOMA-IR și ale nivelul insulinemiei sunt predictori independenți pentru instalarea deficitul cognitiv, caracterizat de învățarea, respectiv reproducerea întârziată a cuvintelor și alterări ale fluenței verbale.

Nu au fost stabilite interacțiuni între testele de performanță cognitivă și genotipul apolipoproteinei E ε4, a indicelui HOMA-IR, a proteinei C-reactive și a diabetului zaharat tip 2, nivelele bazale ale markerilor biologici situate în limite normale nefiind asociate cu declinul funcției cognitive.

„Prevenția și tratamentul precoce al insulinorezistenței ar putea reduce declinul cognitiv mai târziu, în viață,” afirmă autorii studiului.

Sursa: EndocrinologyAdvisor