Mersul pe jos în fiecare zi reduce riscul de dureri lombare cronice

Durerea lombară este principala cauză de pierdere a funcției fizice la nivel global, afectând persoane de toate vârstele și generând cele mai mari costuri în sistemele de sănătate. Pentru a reduce această povară, este esențială identificarea factorilor modificabili ce pot fi vizați prin politici preventive. Deși activitatea fizică este recomandată în gestionarea durerii lombare cronice, rolul mersului pe jos ca strategie de prevenție primară rămâne insuficient explorat.
Deși exercițiile fizice s-au dovedit eficiente în prevenirea episoadelor recurente de durere lombară, efectele specifice ale mersului pe jos nu au fost studiate extensiv. Studiul publicat în jurnalul JAMA Network Open își propune să investigheze dacă volumul zilnic de mers pe jos și intensitatea acestuia sunt asociate cu riscul de durere lombară cronică, folosind date obiective colectate prin accelerometrie.

Despre studiu

Populație și design

Studiul de cohortă s-a bazat pe date din HUNT4 (2017–2019) și HUNT COVID (2021–2023), derulate în Norvegia. Din 103.800 adulți eligibili, 56.042 au participat inițial, iar 32.743 au răspuns la următorul val. Analiza finală a inclus 11.194 de participanți, după excluderea celor cu date incomplete, durere lombară cronică preexistentă sau valori invalide.

Măsurarea mersului pe jos

Participanții au purtat doi accelerometri timp de 7 zile. Volumele de mers zilnic au fost calculate ca medie a minutelor de mers, iar intensitatea a fost exprimată ca echivalenți metabolici (MET) pe minut, pe baza vitezei: mers lent (≤4 km/h), moderat (4,1–5,4 km/h), și alert (5,5–6,4 km/h). Clasificarea s-a realizat prin algoritmi de învățare automată validați.

Definirea durerii lombare cronice

Durerea lombară cronică a fost definită ca durere sau rigiditate în zona lombară timp de cel puțin 3 luni consecutive în ultimul an, evaluată prin chestionare standardizate.

Variabile de control

Modelele statistice au fost ajustate pentru vârstă, sex, nivel educațional, venit, statut ocupațional, fumat și depresie, pe baza unei analize cauzale predefinite.

Rezultate

Caracteristicile participanților

Vârsta medie a fost de 55,3 ani, iar 58,6% au fost femei. Participanții au avut un volum mediu de mers de 103,8 minute pe zi. După un follow-up de 4,2 ani, 14,8% au raportat durere lombară cronică.

Volumul mersului și riscul de durere lombară cronică

Comparativ cu cei care mergeau sub 78 de minute pe zi, riscul de durere lombară cronică a fost redus la:

• 78–100 minute/zi: risc relativ = 0,87 (interval de încredere 95%: 0,77–0,98)
• 101–124 minute/zi: risc relativ = 0,77 (interval de încredere 95%: 0,68–0,87)
• ≥125 minute/zi: risc relativ = 0,76 (interval de încredere 95%: 0,67–0,87)

Efectul protector a fost mai pronunțat la participanții de peste 65 de ani.

Intensitatea mersului și riscul de durere lombară cronică

Intensitatea medie a mersului a fost, de asemenea, asociată cu risc redus:

• 3,00–3,11 MET/min: risc relativ = 0,85 (interval de încredere 95%: 0,75–0,96)
• 3,12–3,26 MET/min: risc relativ = 0,82 (interval de încredere 95%: 0,72–0,93)
• ≥3,27 MET/min: risc relativ = 0,82 (interval de încredere 95%: 0,72–0,93)

Această asociere a fost atenuată după ajustarea pentru volumul zilnic de mers.

Asocierea combinată între volum și intensitate

Riscul redus de durere lombară cronică s-a menținut pentru majoritatea combinațiilor de volum și intensitate, cu efecte mai evidente la intensități >3,0 MET/min în primele trei quartile de volum. Efectul aditiv a fost mai puțin clar în quartila cea mai mare de volum.

Relație doză-răspuns

Riscul a scăzut semnificativ până la aproximativ 100 minute de mers/zi, după care beneficiul s-a plafonat. Intensitatea optimă s-a situat în jur de 3,1–3,2 MET/min. Ajustările suplimentare nu au modificat direcția asocierii.

Analize de sensibilitate

Excluderea persoanelor cu dureri cronice, boli cronice sau stare de sănătate precară la începutul studiului a atenuat, dar nu a eliminat, asocierea. Ajustările pentru indicele de masă corporală și alte forme de activitate fizică nu au schimbat semnificativ rezultatele.

Concluzii

Studiul demonstrează că volumul zilnic de mers pe jos este invers asociat cu riscul de durere lombară cronică, într-o relație doză-răspuns. Intensitatea mersului are un efect suplimentar, dar mai modest. Aceste date susțin includerea mersului pe jos în strategiile de prevenție a durerii lombare, având avantajul unei implementări simple și a unor beneficii multiple asupra sănătății generale.