Modificari de culoare ale unghiilor

Modificările de culoare ale unghiilor sau cromonichia indică o anomalie în culoarea substanței sau a suprafeței unghiei și/sau a țesuturilor subunghiale. Aceste anomalii de culoare depind de transparența unghiei și de caracterul țesuturilor subunghiale. Pigmentul se poate acumula prin supraproducția melaninei sau depozitarea excesivă a hemosiderinei, cuprului, diferitelor medicamente.

Cauze

Unghiile pot releva istoricul medical al pacientului cu până la 2 ani în urmă (în funcție de viteza de creștere a unghiilor) sau anomalii profunde tranzitorii ale pigmentării pielii. Culoarea mai este modificată și de vascularizația degetelor sau factori intravasculari, precum anemia și hipoxemia. Când în antecedentele pacientului există contact direct al unghiilor cu diferite substanțe chimice iritante, coloranți, dizolvanți chimici sau aplicări topice terapeutice, decolorările urmăresc adesea forma repliului unghial proximal (benzi transversale concave ce urmăresc forma cuticulei). Dacă decolorările corespund formei lunulei (semicercul alb aflat la baza fiecărei unghii) etiologia este probabil secundară unor boli sistemice în care afectarea unghială este secundară (benzi colorate transversale convexe).

 
Colorațiile anormale ale lamei unghiale sau patului unghial, în care unghiile devin albe, galbene sau cu nuanță verzuie, pot fi rezultatul unor infecții și afecțiuni dermatologice. În aproape 50% din cauze, colorarea unghiilor este rezultatul infecțiilor cu fungi obișnuiți provenind din aer și sol. Există multiple specii de fungi care pot afecta unghiile. Cea mai frecvent întâlnită este Tricophyton rubrum. Pseudomonas este un tip de bacterie care infectează patul unghial și determină o culoare verde a unghiei. Unghiile roșii sau negre pot fi rezultatul unui hematom (colecție de sânge) subunghial post-traumatic (incluzând unghiile incarnate).

 
Aspectul unghiilor poate fi afectat și de afecțiuni cronice. Modificări specifice ale colorației unghiilor pot fi sugestive pentru diabet sau afecțiuni cronice hepatice, renale, cardiace sau pulmonare. De aceea medicul acordă o atenție specială unghiilor în timpul unui examen fizic de rutină.

Alte cauze rare de colorare neobișnuită a unghiilor includ: sindromul unghiilor galbene, afecțiune moștenită în care unghiile cresc lent, se îngălbenesc și asociază limfedem și afectare pulmonară. Unghiile pot apărea decolorate spre alb-gălbui dacă intervine separarea de patul unghial, denumită onicoliza.

Pielea, mucoasele și unghiile pot fi cianotice dacă sângele nu este oxigenat corect, deși această culoare nu ține de lama unghiala.

Melanonichia

Pigmentarea în nuanțe de maro până la negru a unghiei este denumită în termeni medicali melanonichie. Se întâlnește sub forma unei benzi longitudinale la nivelul aparatului unghial (melanonichia longitudinală sau striată). Cea mai îngrijorătoare cauză a melanonichiei este melanomul subunghial, deși colorația maro a unghiei poate fi dată de o varietate de alte cauze, incluzând:

• melanonichia fiziologică longitudinală;
• afecțiuni sistemice;
• traumatisme;
• afecțiuni inflamatorii;
• infecții subunghiale;
• medicamente;
• hiperplazii melanocitare benigne (nevi).

Melanonichia este cel mai adesea determinată de producția crescută de melanină de către melanocitele din matricea unghială. În cazul melanomului subunghial colorația este longitudinală, apărută de mai mulți ani, dar și-a modificat recent culoarea, dimensiunile, forma. Interesarea repliului unghial proximal este un semn al melanomului invaziv. Apariția durerii sau a ulcerației la nivelul benzii colorate sunt semne care necesită prezentarea pacientului de urgență la medic. (4)

 
Bolile sistemice în care apare melanonichia caracterizată de multiple benzi maro cuprind: boala Adison, sindrom Cushing, hipertiroidism, hemosideroză, hiperbilirubinemie, porfirie, deficit de vitamina B12, psoriazis. Afecțiunile dermatologice în care poate apărea melanonichia cuprind: lichen plan, sclerodermie, lupus eritematos sistemic, infecții fungice, psoriazis.

Melanonichia post-medicamentoasă poate fi secundară administrării următoarelor: doxorubicină, etoposid, ciclofosfamidă, bleomicină, methotrexat, cloroquin, ketoconazol, minociclină, lamivudină, tetraciclină.

Cauzele melanonichiei asociate cu un sindrom cuprind: sindromul Laugier-Hunziker, sindromul Peutz-Jeghers, sindromul Touraine. (3)

Leuconichia

Petele albe sau leuconichia caracterizează colorarea în alb a unghiei. Cea mai frecventă cauză este traumatismul la nivelul matricei unghiale. Traumatismele minore în perioada de creștere a unghiei determină mici pete albe ovalare orizontale. Leuconichia nu este cauzată de lipsa sau excesul de zinc sau calciu din organism (sau alte vitamine) și este mai frecventă la degetele mâinilor.

Leuconichia poate fi totală, întreaga unghie fiind albă. Acesta poate fi un semn clinic al hipoalbuminemiei din cadrul sindromului nefrotic, insuficienței hepatice sau enteropatiilor cu pierdere de proteine. Un defect genetic sau antibiotice din clasa sulfonamidelor pot de asemenea cauza acest aspect.

Leuconichia striată sau liniile Mees reprezintă decolorarea albă în benzi multiple transversale, paralele cu lunula. Acest efect apare prin inhibarea creșterii matricei unghiale. O cauză frecventă este manichiura excesivă sau îndepărtarea traumatică a cuticulelor. Mai poate fi secundară intoxicării cu metale grele, cirozei, chimioterapiei, infecțiilor severe asociate cu pusee febrile (malarie, varicelă, herpes). În forma idiopatică benzile se remit spontan. (1)

În cazul infecțiilor fungice, unghia se colorează pătat în gălbui, se îngroașă și devine sfărâmicioasă. Onicomicozele debutează mai ales în marginea liberă a unghiei și avansează lent spre matrice. Unghiile de la picioare sunt mai frecvent afectate decât cele de la mâini. Ocazional, unghiile de la mâini pot fi afectate de Candida sau Pioceanic (petele fiind albe sau verzui). (2)

Hemoragiile splinter și hematomul subunghial

Hemoragia splinter sau în așchie seamănă cu o așchie de lemn. Aceste zone mici hemoragice subunghiale se transformă adesea în linii drepte verticale. Nu asociază disconfort, în afară de traumatismul inițial, dacă acesta este cauza.

Hemoragiile în așchie pot fi observate în afecțiuni precum boala Raynaud, psoriazis, lupus eritematos, anticoagulante, endocardita, vasculita și microembolism. (6)

Hematomul subunghial este o colecție de sânge aflată sub unghie și poate fi extrem de dureros. Secundar traumatismelor la nivelul unghiei, cel mai adesea de la picior, este cauzată de presiunea excesivă sau separarea orizontală a unghiei de patul unghial. Clinic este caracterizată de colorarea roșie-neagră a unghiei. Unghia poate deveni mai groasă și sfărâmicioasă, iar unghia deformată va fi înlocuită treptat de o unghie nouă în câteva luni (aproximativ 12 luni). (7)

Alte colorații anormale ale unghiilor

Unghiile galbene

• carotenemie;
  sindromul unghiilor galbene;
• lacuri întăritoare pentru unghii;
  SIDA.
  
  

Unghiile albastre

• argirie;
• antimalaricele;
• anemia pernicioasă;
• minociclina;
• fenoftaleină;
• fenothiazine;
• boala Wilson.

Unghiile verzi

• infecția cu Aspergillus;
• dermatoze buloase;
• icter;
• hematom matur (galben-verzui);
• infecții cu Pseudomonas.

Unghiile purpurii

• angiom;
• tumora glomus;
• insuficiență cardiacă congestivă;
• heparină;
• lichen plan;
• lupus eritematos;
• porfirii;
• warfarina;
• artrită reumatoidă. (6) (4)

Diagnostic

Modificările de culoare ale unghiilor sunt de ajutor în orientarea rapidă diagnostică, sugerând diferite patologii sistemice cu afectare secundară unghială (lupus eritematos, dermatomiozită, lichen plan, psoriazis) sau locale, în care unghiile sunt sediul primar al procesului patologic și uneori unica regiune anatomică implicată (Onicomicoze, paronichii bacteriene, unghia încarnată).
Acestea trebuie interpretate alături de alte modificări de configurație și de structură ale lamei unghiale, cât și ale țesuturilor moi adiacente, dar mai ales cu prezența sau absența altor semne și simptome recunoscute la nivelul altor regiuni anatomice.

Modificările de culoare ale unghiilor din cadrul infecțiilor fungice și bacteriene asociază paronichie (inflamația țesuturilor moi ale degetelor), unghii sfărâmicioase, hiperkeratozice (îngroșate, deformate), onicoliza distală (desprinderea parțială sau completă a lamei unghiale de patul unghial). Orice onicomicoză suspectată poate fi confirmată prin testarea micologică a unui fragment unghial superficial tratat chimic și observat la microscop. Nu există teste de laborator speciale care să pună diagnosticul de onicomicoză. Paronichiile bacteriene pot fi diagnosticate prin prelevarea unei picături de puroi exprimat, urmată de cultura pe medii speciale și testarea la antibiotice.

 
Diagnosticul diferențial al melanonichiei trebuie să cuprindă în primul rând excluderea melanomului subunghial.
Semnul Hutchinson (prelungirea colorației maro longitudinale de pe lama unghială la nivelul cuticulei) este patognomonic pentru melanom și arată invazia malignă. Pacientul trebuie să urmărească modificarea dimensiunii, a culorii, ulcerația, apariția formațiunilor tumorale proeminente la nivelul unghiei, durerea și fenomenele inflamatorii locale. Diagnosticul diferențial al hiperplaziilor melanocitare benigne și maligne subunghiale poate fi făcut la un prim examen dermatoscopic, urmat de excizia chirurgicală și examenul anatomo-patologic al leziunilor suspecte maligne. Nu există teste de laborator sugestive pentru melanomul malign subunghial.

 
Pentru modificările de culoare apărute în cadrul unor boli de sistem sau defectelor genetice nu există analize de laborator.

Tratament

Colorațiile artificiale cauzate de contactul cu diferite substanțe chimice (mediu profesional sau indicații terapeutice) vor dispărea pe măsură ce unghia nouă crește și înlocuiește unghia colorată. Nu se recomandă folosirea abuzivă a dizolvanților de lacuri sau a altor substanțe chimice corozive în scopul îndepărtării pigmentului de cauză artificială.

Tratamentul infecțiilor bacteriene și fungice ale lamei unghiale și implicit al modificărilor de culoare unghiale rezultate presupune administrarea de antifungice și antibiotice sistemice, cât și aplicarea topică de antiseptice, antifungice, decapante (acid salicilic, acid lactic, uree) în funcție de microorganismul identificat și sensibilitatea acestuia la medicamente. În cazuri reticente la tratamentele clasice unghia poate fi excizată chirurgical. În funcție de gravitatea procesului inflamator local și de afectarea matricei unghiale, avulsia totală a unghiei poate fi sau nu urmată de creșterea unei noi lame unghiale.

Rezolvarea rapidă a unui hematom unghial (puncționarea lamei unghiale și evacuarea sângelui) poate salva unghia de la avulsia spontană post-traumatică. Colecțiile mici de sânge subunghiale se remit în câteva săptămâni, culoarea roșie a sângelui devenind neagră, galben-verzui, galbenă până la dispariție. Hemoragiile în așchie vor dispărea pe măsură ce lama unghială crește.

 
Conduita terapeutică diferă în funcție de factorii etiologici care au stat la baza modificărilor de culoare ale unghiilor. Afectarea unghială secundară unor procese patologice sistemice se poate remite după inițierea tratamentului adecvat.

În cazul diferitelor condiții genetice care asociază modificări de culoare, structura și configurație ale unghiilor (sindromul unghiilor galbene) nu există un tratament care să ajute la recuperarea aspectului normal al aparatului unghial.