Modificările subtile ale comportamentului la volan ca indicator timpuriu al declinului cognitiv
Autor: Airinei Camelia
Un studiu realizat la Washington University School of Medicine È™i publicat în revista NeurologyevidenÈ›iază faptul că monitorizarea zilnică a modului în care persoanele vârstnice conduc poate dezvălui modificări cognitive precoce. Cercetarea arată că È™oferii cu afectare cognitivă uÈ™oară prezintă, în timp, scăderi vizibile ale frecvenÈ›ei condusului, ale complexității traseelor È™i ale mobilității spaÈ›iale. Conform autorilor, aceste informaÈ›ii pot deveni un instrument discret È™i eficient pentru identificarea timpurie a riscului de declin cognitiv.
Condusul presupune integrarea simultană a numeroase procese cognitive È™i motorii, ceea ce îl transformă într-un indicator sensibil al funcÈ›ionării cotidiene la vârstnici. Afectarea cognitivă uÈ™oară este asociată, în general, cu schimbări subtile dificil de identificat prin evaluări clinice standard. De aceea, eforturile recente din domeniul gerontehnologiei urmăresc dezvoltarea unor biomarkeri digitali neintruzivi, capabili să surprindă modificări în comportamentul de zi cu zi. Monitorizarea modulului de condus, cu ajutorul tehnologiilor GPS, oferă un astfel de context, permiÈ›ând colectarea continuă a datelor fără a afecta rutina persoanei evaluate.
Despre studiu
Cercetarea a inclus 298 de participanÈ›i, dintre care 56 cu afectare cognitivă uÈ™oară È™i 242 cu funcÈ›ie cognitivă normală, toÈ›i fiind È™oferi activi care trăiesc în comunitate. Vârsta medie a fost de 75,1 ani, iar profilul demografic a fost similar între cele două grupuri, inclusiv în ceea ce priveÈ™te sexul, rasa, nivelul educaÈ›ional È™i prezenÈ›a alelei APOE ε4.
Pentru fiecare participant s-a instalat un dispozitiv de bord cu GPS, capabil să înregistreze continuu:
- numărul deplasărilor lunare;
- durata și distanța fiecărei călătorii;
- momentul zilei în care se călătoreÈ™te;
- evenimente de accelerare excesivă sau frânări bruÈ™te;
- indicatori de mobilitate spațială, precum entropia traseelor și distanța maximă față de locuință.
Monitorizarea a durat până la 40 de luni pentru unii participanÈ›i, iar analizele statistice au fost realizate cu modele mixte, ajustându-se variabile precum vârsta, sexul, rasa È™i statutul genetic. De asemenea, prin regresie logistică È™i curbe ROC s-a evaluat capacitatea acestor date de a diferenÈ›ia persoanele cu afectare cognitivă de cele cu funcÈ›ie normală.
Rezultate
Pe parcursul analizei longitudinale, participanții cu afectare cognitivă ușoară au manifestat un declin gradual al activității la volan, comparativ cu cei cu funcție cognitivă normală. Cele mai importante modificări au fost:
- scăderea numărului de deplasări lunare;
- reducerea deplasărilor nocturne;
- dimininuarea entropiei traseelor, un indicator al diversității și complexității drumurilor parcurse.
AnumiÈ›i parametri ai condusului s-au dovedit deosebit de utili în diferenÈ›ierea grupurilor:
- distanțele medii ale călătoriilor;
- numărul evenimentelor de viteză excesivă;
- entropia rutelor;
- distanÈ›a maximă înregistrată față de punctul de plecare.
Folosind exclusiv datele de condus, acurateÈ›ea clasificării È™oferilor cu afectare cognitivă față de cei cu funcÈ›ie normală a atins o aria de sub curbă de 0,82. Când cercetătorii au adăugat variabile demografice, statutul APOE ε4 È™i scorurile cognitive standardizate, performanÈ›a modelului a crescut la o aria de sub curbă de 0,87.
Autorii subliniază că datele naturale de condus reprezintă un potenÈ›ial biomarker digital, cu aplicabilitate reală în identificarea timpurie a declinului cognitiv. Observarea acestor schimbări înaintea apariÈ›iei incidentelor rutiere poate permite intervenÈ›ii preventive mai eficiente.
TotuÈ™i, studiul are câteva limitări importante: majoritatea participanÈ›ilor au fost persoane albe, cu nivel educaÈ›ional ridicat, iar rezultatele nu au fost validate extern. Acest lucru impune prudență în generalizarea concluziilor È™i subliniază necesitatea unor studii viitoare în populaÈ›ii mai diverse.
Concluzii
Studiul arată clar că afectarea cognitivă uÈ™oară este asociată cu o scădere progresivă a frecvenÈ›ei È™i complexității activității la volan, precum È™i cu o restrângere a mobilității spaÈ›iale. Monitorizarea digitală naturalistă, realizată discret È™i fără impact asupra rutinei zilnice, ar putea deveni un instrument valoros în detectarea precoce a declinului cognitiv. În plus, aceste date pot ghida decizii mai informate privind siguranÈ›a la volan È™i pot susÈ›ine intervenÈ›ii menite să prelungească autonomia persoanelor în vârstă.
Image by freepik on Freepik
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Pierderea memoriei în boala Alzheimer: un mecanism indus, nu doar o consecință pasivă
- Inhibarea receptorului C5aR1 protejează creierul de declinul cognitiv indus de radiații
- Un nou studiu dezvăluie cum interacționează activitatea cerebrală, consumul de energie și fluxul sanguin în timpul somnului non-REM
- Studiu inovator dezvăluie o potențială cale de tratament pentru scleroza laterală amiotrofică
- Viteza de reactie si Rivotril + conducatorul auto
- Psihoza psihoafectiva si conducerea autovehiculelor
- Ce sa iau ptr declinul cognitiv?
- Cum îți recuperezi permisul de conducere suspendat din cauza unei boli psihice