O posibilă ameliorare pentru persoanele care se confruntă cu infecții urinare cu dureri debilitante

O posibilă ameliorare pentru persoanele care se confruntă cu infecții urinare cu dureri debilitante

©

Autor:

O posibilă ameliorare pentru persoanele care se confruntă cu infecții urinare cu dureri debilitante
Infecțiile de tract urinar (ITU) reprezintă unele dintre cele mai frecvente infecții bacteriene la nivel global, cu peste 400 de milioane de cazuri anual. Ele sunt cauzate frecvent de uropathogenic Escherichia coli (UPEC) și se manifestă prin iritație vezicală, disurie (durere la urinare) și senzație de urgență micțională.
Un studiu derulat la Universitatea Flinders din Australia de Sud È™i aprobat de Comitetul pentru Bunăstarea Animalelor, explorează modul în care infecÈ›iile urinare acute influenÈ›ează sensibilitatea aferentelor vezicale. Publicat recent È™i fundamentat pe un model preclinic, studiul răspunde la o întrebare-cheie: de ce pacienÈ›ii cu infecÈ›ii urinare acuză simptome precum urinare frecventă, disconfort È™i durere pelvină?

Mecanismul de bază implică aferenÈ›ele senzitive care inervează peretele vezicii urinare È™i transmit semnale spre sistemul nervos central. În mod normal, aceste aferenÈ›e mecanosenzitive se activează la presiuni fiziologice, transmiÈ›ând informaÈ›ii despre gradul de umplere a vezicii. În prezenÈ›a inflamaÈ›iei, mediatori proinflamatori pot determina hipersensibilizarea acestor aferenÈ›e, ceea ce duce la simptome de tip dureros È™i la modificări ale frecvenÈ›ei micÈ›iunilor.

Studiile efectuate pe modele animale au arătat că ITU poate declanÈ™a un răspuns inflamator semnificativ, cu recrutarea unor celule imune È™i amplificarea senzaÈ›iilor dureroase. Cu toate acestea, nu era clar până acum dacă È™i cum infecÈ›ia acută duce la hipersensibilizarea aferenÈ›elor vezicale la distensie (umplere).

Desfășurarea studiului

Obiectiv

Scopul principal al cercetătorilor a fost să caracterizeze impactul infecÈ›iei urinare acute asupra semnalizării senzitive din vezică È™i asupra funcÈ›iei vezicale. S-a folosit un model preclinic de infecÈ›ie indusă cu uropathogenic E. coli (UPEC) pentru a examina atât modificările nervoase (aferenÈ›e), cât È™i schimbările de comportament în ceea ce priveÈ™te micÈ›iunea.

Metodologie și participanți (animale de laborator)

  • Animale utilizate: femele de È™oarece C57BL/6J, în vârstă de 8–10 săptămâni. S-au ales femele pentru a facilita accesul uretral, precum È™i pentru a imita incidenÈ›a crescută a ITU la femei.  
  • Protocol de infectare:  
• A fost folosită tulpina de UPEC CFT073 (700928 – ATCC), crescută în mediu de cultură Luria-Bertani (LB) până la o concentraÈ›ie de 1 × 109 CFU/ml.  
• Sub anestezie cu izofluran, È™oarecii au primit o instilare vezicală cu 40 µl UPEC (1 × 109 CFU/ml) sau soluÈ›ie tamponată (PBS) ca martor (Sham). Cateterizarea a durat 10 minute.  
• La 24 de ore după infectare, s-au recoltat probe de urină È™i s-a eutanasiat animalul (prin asfixie cu CO2) pentru a se obÈ›ine È›esut de la nivelul vezicii.  

Evaluarea încărcăturii bacteriene È™i a inflamaÈ›iei

  • Încărcătura bacteriană (CFU) în urină È™i vezică: Pe medii solide MacConkey, s-a cuantificat numărul de colonii. Rezultatele au arătat că grupul UPEC prezenta colonizare semnificativă a urinei È™i a vezicii, în timp ce grupul Sham (PBS) nu avea colonizare detectabilă.  
  • Analize histopatologice: S-au examinat secÈ›iuni de vezică (12 µm grosime) colorate H&E. În grupul infectat (UPEC) au fost observate edem, hemoragii È™i distrugeri tisulare mai pronunÈ›ate față de Sham (PBS).  
  • Citometrie în flux: Pentru a determina profilul inflamaÈ›iei (celule CD45+, neutrofile Ly6G+, monocite inflamatorii Ly6Chi, macrofage F4/80+, celule T CD3+, etc.), s-au digerat vezicile, iar celulele rezultate au fost marcate cu anticorpi specifici. Măsurătorile au indicat o creÈ™tere semnificativă a celulelor imune în È›esuturile infectate.

Evaluarea funcției vezicale: Void Spot Assay (VSA)

  • Protocol: Măsurătoarea s-a făcut la 24 de ore post-infecÈ›ie, timp de 3 ore, pe È™oareci izolaÈ›i individual în cuÈ™ti fără aÈ™ternut, dar cu filtru de hârtie la bază.  
  • Analiză È™i imagistică: Hârtia filtrantă a fost scanată sub lumină ultravioletă, imaginile fiind ulterior procesate cu software ImageJ. S-au cuantificat atât numărul, cât È™i dimensiunea petelor de urină.  
  • Constatări:  
• Grupul UPEC a prezentat un număr total mai mare de pete de urină față de Sham.  
• Majoritatea petelor erau de dimensiuni mai mici, indicând micÈ›iuni frecvente, cu volum redus.  
• Totalul suprafeÈ›ei acoperite de urină a fost mai mare la UPEC, sugerând un comportament de tip „vezică hiperactivă”.  

Înregistrări ex vivo ale aferenÈ›elor vezicale

  • Model experimental: S-a folosit un setup în care vezica este perfuzată cu soluÈ›ie salină încălzită (35 °C) È™i oxigenată (95% O2, 5% CO2), controlându-se presiunea de umplere (0–50 mmHg).  
  • Măsurători nervoase: Fibrele nervoase din nervul pelvin au fost disecate È™i înregistrate printr-un amplificator special (Neurolog). Activitatea în potenÈ›iale de acÈ›iune (spike-uri) a fost analizată cu software dedicat (Spike2).  
  • Tipuri de aferenÈ›e mecanosenzitive:  
• Prag scăzut (LT): răspund continuu la presiuni sub 16 mmHg (fiziologice).  
• Prag ridicat (HT): se activează doar la presiuni >16 mmHg (noxo-declanÈ™atoare).  

Rezultate

Efectele infecÈ›iei asupra răspunsurilor aferente:  

  • În grupul infectat cu UPEC, vârful de activitate nervoasă în timpul distensiei vezicale a fost semnificativ mai mare comparativ cu Sham.  
  • La presiuni chiar È™i sub nivelul de 12 mmHg, aferenÈ›ele din grupul UPEC au prezentat intensități de firing similare cu cele considerate „noxice” la grupul Sham (50 mmHg).  
  • De remarcat că nu s-au constatat modificări semnificative ale complianÈ›ei vezicii, ceea ce indică o sensibilizare directă a aferenÈ›elor È™i nu o schimbare a contractilității musculaturii.

DiferenÈ›iere LT vs. HT:  

  • Prag scăzut (LT): au arătat o creÈ™tere marcată a frecvenÈ›ei de descărcare È™i a ariei de sub curbă (AUC), ceea ce demonstrează hipersensibilitate la presiunile vezicale fiziologice.  
  • Prag ridicat (HT): nu au prezentat modificări relevante între grupurile UPEC È™i Sham.

VSA È™i corelaÈ›ia cu datele neurofiziologice:  

  • Șoarecii infectaÈ›i cu UPEC au avut un număr mai ridicat de micÈ›iuni È™i volum total mai mare de urină pe durata testului, reflectând urinări de volum mic È™i frecvente - un tablou de tip „vezică iritabilă”.  
  • A fost observată o corelaÈ›ie între hiperactivitatea aferenÈ›elor LT È™i creÈ™terea frecvenÈ›ei micÈ›iunilor, sugerând că semnalele senzoriale amplificate pot declanÈ™a dorinÈ›a frecventă de a urina.

Interpretarea rezultatelor  

  • Studiul demonstrează în premieră că infecÈ›ia cu UPEC hipersensibilizează aferenÈ›ele vezicale responsabile de detectarea presiunilor fiziologice.
  • Această hiperexcitabilitate a LT poate contribui la simptomele clasice ale ITU - urinări dese, disurie, dureri pelvine.
  • Conform autorilor, mecanismele implică interacÈ›iunea mediată de factori proinflamatori (histamină, citokine, toxine bacteriene etc.) cu fibrele senzitive, întreg procesul fiind agravat de infiltraÈ›ia masivă a celulelor imune.

Concluzii

Studiul confirmă faptul că infecÈ›iile urinare acute pot declanÈ™a hipersensibilitate la nivelul aferenÈ›elor vezicale, în special în zona low-threshold, generând astfel semnale dureroase È™i impulsul de a urina frecvent. Din punct de vedere clinic, aceste descoperiri explică de ce pacienÈ›ii cu ITU se confruntă cu senzaÈ›ii de urgență, disconfort È™i cu o creÈ™tere a frecvenÈ›ei urinării.

De asemenea, rezultatele sugerează că blocarea sau reglarea acestui răspuns aferent - fie prin mecanisme de control inflamator, fie prin terapii vizând direct nervii vezicali - ar putea reprezenta o strategie promițătoare pentru gestionarea simptomelor È™i prevenirea complicaÈ›iilor în ITU. Mai rămân însă de studiat modul exact în care diferiÈ›i mediatori proinflamatori acÈ›ionează asupra subtipurilor de aferenÈ›e, precum È™i potenÈ›iala relevanță la om a acestor mecanisme observate în modelele murine.

Data actualizare: 06-02-2025 | creare: 06-02-2025 | Vizite: 216
Bibliografie
Harman Sharma, Sarah K. Manning, Natalie E. Stevens, Georgia Bourlotos, Feargal J. Ryan, Cindy Tay, Sonja Klebe, Geraint B. Rogers, David J. Lynn, Steven L. Taylor, Luke Grundy, Acute urinary tract infection elicits bladder afferent hypersensitivity, Brain, Behavior, & Immunity - Health, Volume 44, 2025, 100944, ISSN 2666-3546, https://doi.org/10.1016/j.bbih.2025.100944.
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Un simplu simplu obicei ar putea ajuta la evitarea infecÈ›iilor urinare
  • Antibioticele are putea fi soluÈ›ia pentru ameliorarea durerilor cronice ale vezicii urinare (Studiu)
  • De ce ibuprofenul nu este indicat în tratamentul infecÈ›iilor urinare la femei?
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum