Oamenii de știință trebuie să reconsidere identitatea genelor care controlează îmbătrânirea

©

Autor:

Oamenii de știință trebuie să reconsidere identitatea genelor care controlează îmbătrânirea

Un nou studiu realizat în cadrul NIH/National Institute of Neurological Disorders and Stroke furnizează informații conform cărora bacteriile pot să influențeze activitatea multor gene implicate în procesul îmbătrânirii.
Cercetătorii au hrănit musculițe de oțet cu antibiotice și le-au monitorizat activitatea sutelor de gene considerate că ar controla îmbătrânirea. Antibioticele nu numai că au promovat o durată de viață mai lungă dar au și influențat și modificat activitatea multor gene. Rezultatele sugerează că doar aproximativ 30% din genele asociate cu îmbătrânirea în mod obișnuit crează un ceas propriu intern, în timp ce restul reflectă răspunsul organismului la prezența bacteriilor.

 

Rezultatele au apărut imprevizibil și accidental. Înainte de a studia știința îmbătrânirii și enigmele genetice din spatele acestui proces la musculițele de oțet Drosophila, echipa de cercetare a demonstrat cum un sistem imun hiperactiv joacă un rol crucial în ceea ce privește leziunile la nivelul neuronal care stau la baza multor maladii ale sistemului nervos central, în special ale creierului. Totuși, studiul nu a evidențiat rolul pe care bacteriile îl joacă în acest proces.

 

Astfel, pentru a testa această idee, echipa a crescut musculițe de sex masculin pe antibiotice pentru a preveni înmulțirea bacteriană. Inițial, s-a considerat că antibioticele nu ar influența deloc contextul sau ca ar avea un efect minimal. Dar rezultatele au contrazis aceste așteptări. Antibioticele au extins durata de viață cu aproximativ 6 zile. Echivalentul uman al acestor 6 zile în cazul Drosophila este de aproximativ 20 de ani de viață.

 

Impactați de aceste descoperiri, cercetătorii au început să caute indicii la nivel genetic. Au utilizat tehnici genetice avansate pentru a monitoriza activitatea genelor în cazul musculițelor cu o vârstă de 10 zile, 30 de zile și 45 de zile. Într-un studiu anterior, echipa a descoperit legături între vârsta musculițelor și activitatea mai multor gene, iar faptul că au crescut pe culturi în care au fost adăugate antibiotice a spulberat unele conexiuni. Analiza include și genele care controlează stresul și imunitatea. Astfel, cercetătorii au explorat ce impact dețin antibioticele în ceea ce privește aceste gene înfometând anumite musculițe sau infectându-le pe altele cu bacterii dăunătoare. La anumite vârste, antibioticele au generat o extensie a duratei de viață ajutându-le să supraviețuiască înfometării sau infectării, pe când la alte vârste antibioticele au avut un efect extrem de limitat.

 

Aceste rezultate au fost susținute de experimente consecutive. De exemplu, echipa de cercetare a observat faptul că există rezultate similare în ceea ce privește activitatea genelor când a încercat să prevină înmulțirea bacteriană crescând musculițele în medii complet sterile, fără antibiotice. Aceleași rezultate au fost evidențiate prin reanaliza unui studiu care s-a bazat pe creșterea musculițelor în medii controlate prin adiția de antibiotice, observându-se din nou că acest fapt a condus la cuparea multor legături între procesul de îmbătrânire și activitatea genetică responsabilă de acesta.

Un alt aspect interesant este și faptul că aceste gene sunt responsabile și de ritmul biologic circadian, de menținerea exoscheletului sau a carapacelor dure care acoperă corpul musculițelor.

 

Studiul reprezintă încă un pas spre a descoperi identitatea exactă a genelor responsabile de ceasul biologic intern și spre posibilitatea de a încetini procesul de îmbătrânire responsabil de diverse maladii, deși stoparea lui pare să nu fie un țel tangibil.

sursa: Science Daily


Data actualizare: 02-07-2021 | creare: 02-07-2021 | Vizite: 144
Bibliografie
Scientists may need to rethink which genes control aging, study suggests, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2021/06/210624114334.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • A fost identificată o asociere între aportul adecvat de fibre și îmbătrânirea sănătoasă
  • S-a descoperit gena care inversează îmbătrânirea celulară
  • Pe măsură ce îmbătrânim, devenim mai fericiți
  •  
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.