Reducerea gazelor cu efect de seră va reduce numărul de decese din cauza calității proaste a aerului

Un nou studiu bazat pe simulări de înaltă rezoluție realizate pentru Europa explorează cum pot fi reduse decesele premature cauzate de poluarea aerului prin aplicarea unor scenarii climatice ambițioase. Lucrarea, derivată din modelările efectuate de Clayton și colab. (2024), arată că o tranziție către un scenariu de atenuare intensă (SSP1-2.6) poate preveni peste 200.000 de decese pe an și poate reduce inegalitățile în expunerea populației la particule fine și ozon.
Calitatea aerului este considerată cel mai mare factor de risc de mediu pentru mortalitatea prematură la nivel global, generând aproximativ 6,7 milioane de decese anual. În Europa, zonele cu venituri mai scăzute au în mod sistematic concentrații mai ridicate de particule în suspensie (PM2.5), ceea ce contribuie la o povară disproporționată asupra sănătății în rândul comunităților defavorizate. Studiile anterioare au arătat că politicile climatice pot aduce beneficii indirecte asupra calității aerului, însă impactul asupra echității expunerii la poluare nu a fost suficient explorat până acum.

Despre studiu

Cercetătorii de la Universitatea din Leeds au utilizat modelul regional WRF-Chem la o rezoluție de 30 km pentru a simula calitatea aerului în Europa în anul de referință 2014 și în 2050, conform a trei scenarii socioeconomice:

•  SSP1-2.6: scenariu cu atenuare intensă și politici de mediu ambițioase.
•  SSP2-4.5: scenariu intermediar.
•  SSP3-7.0: scenariu pesimist, cu politici slabe de mediu și emisii ridicate.

Pentru evaluarea impactului asupra sănătății, au fost utilizate funcții de risc derivând din modelele epidemiologice eSCHIF-Fusion și GEMM, iar mortalitatea a fost calculată pentru PM2.5 (expunere anuală medie) și ozon (media maximelor zilnice pe 8 ore în sezonul cald).

Indicatorii de echitate au fost estimați folosind Indexul Dezvoltării Umane (HDI) subnațional pentru regiunile NUTS-2. Acestea au fost corelate cu ratele mortalității din cauza poluării, pentru a evalua inechitățile.

Rezultate

Reducerea poluării și atingerea ghidurilor OMS

Doar scenariul SSP1-2.6 ar conduce la o scădere majoră a expunerii la PM2.5, cu 75% din populație sub pragul de 5 µg/m³ recomandat de OMS. În celelalte scenarii (SSP2-4.5 și SSP3-7.0), sub 10% din populație ar atinge acest nivel. Pentru ozon, niciun scenariu nu a reușit să aducă expunerea sub limita de 60 µg/m³, dar SSP1-2.6 a redus semnificativ vârfurile sezoniere.

Impact asupra mortalității

În 2014, aproximativ 444.000 de decese au fost atribuite PM2.5 în Europa. SSP1-2.6 ar reduce mortalitatea anuală la 199.000, reprezentând o scădere de 55%. În schimb, SSP2-4.5 și SSP3-7.0 ar duce la o creștere ușoară a mortalității (peste 450.000 decese), din cauza creșterii populației și îmbătrânirii demografice. Mortalitatea cauzată de ozon ar crește în scenariile cu atenuare redusă, dar ar scădea semnificativ doar în SSP1-2.6.

Inechități regionale

Regiunile cu un HDI mai scăzut (în special în Europa Centrală și de Est) prezintă rate mai mari de mortalitate atribuibile poluării aerului. Aceste inegalități se reduc în toate scenariile, dar în grade diferite:

•    SSP2-4.5 este cel mai echitabil, reducând discrepanțele între regiuni cu HDI diferit.
•    SSP1-2.6, deși aduce cele mai mari beneficii absolute, favorizează ușor regiunile cu HDI mai ridicat.

Inechitățile sunt mai pronunțate în mediul rural, unde reducerea poluării este mai puțin eficientă în absența unor politici de control al emisiilor agricole.

Distribuție geografică

Cele mai afectate zone în prezent sunt:

•    Valea Po (Italia)
•    Regiunea Rin-Ruhr (Germania)
•    Regiunile industriale din Polonia și Bosnia

Cele mai mari reduceri de mortalitate au fost proiectate în:

•    Paris, Londra, sudul Germaniei și Olanda (peste 80% în SSP1-2.6)
•    Regiunile urbane ale Spaniei și Italiei înregistrează creșteri în scenariile pesimiste.

Concluzii

•  Doar un scenariu de atenuare ambițios (SSP1-2.6) poate reduce semnificativ mortalitatea asociată poluării aerului și poate aduce majoritatea populației europene sub pragurile recomandate de OMS.
•  Inechitățile de sănătate între regiunile cu niveluri diferite de dezvoltare se reduc în toate scenariile, dar necesită intervenții specifice în mediul rural, în special în reducerea emisiilor agricole.
•  Populația îmbătrânită și creșterea generală a populației vor contracara beneficiile politicilor slabe de atenuare (SSP2-4.5 și SSP3-7.0).
•  Poluarea cu PM2.5 rămâne principala cauză de mortalitate atribuibilă calității aerului și trebuie să fie o prioritate pentru politicile climatice și de sănătate publică.