Regimul fără gluten: indispensabil pentru unii, inutil pentru o mare majoritate

©

Autor:

Regimul fără gluten: indispensabil pentru unii, inutil pentru o mare majoritate

Regimul fără gluten este esențial în boala celiacă și alergia la cereale, poate fi de ajutor în hipersensibilitatea la gluten, dar inutil și de evitat în afara acestor situații, mai ales că poate avea și consecințe nedorite. (1)

Boala celiacă este o enteropatie cronică care afectează aproximativ 1% din populația generală. Acestora le este recomandat să respecte cu strictețe, pe tot parcursul vieții, dieta fără gluten. Acest regim duce la dispariția semnelor/simptomelor și intrarea bolii în remisie. (2)

Pe de altă parte, îndepărtarea glutenului din dietă poate duce în timp la deficiențe (fibre, micronutrienți specifici). Produsele fără gluten au mai puține fibre, magneziu și acid folic, iar cerealele fără gluten găsite în natură au un conținut mai scăzut de magneziu în comparație cu cele care conțin gluten. (2)

Existând riscul unor dezechilibre, acest regim nu este recomandat celor care nu manifestă în mod normal intoleranță la gluten. Comportamentul alimentar trebuie adaptat la necesitățile fiziologice ale organismului.

Excluderea voluntară din dietă a unor produse, fără a avea justificare medicală, poate mai mult dăuna decât ajuta, prin dezvoltarea ulterioară a deficiențelor nutritive, tulburărilor de alimentație, rezistență la pierderea în greutate. Acest principiu este valabil pentru toate dietele „fără”: fără carne, fără lapte, fără grâu, fără mâncare gătită, fără gluten, chiar și fără nimic (post parțial, alternant, sau chiar total!). (3)

Ce este glutenul?

Glutenul este un complex proteic alcătuit din proteine insolubile în apă, cu secvențe de aminoacizi similare. Printre acestea, se numără prolaminele care corespund fracției solubile în alcool și reprezintă 50% din totalul proteinelor cerealelor. (4)

Aceste prolamine sunt gliadinele din grâu, secalinele din secară, hordeinele din orz și aveninele din ovăz. Primele trei sunt potențial toxice pentru mucoasa intestinală. Pe de altă parte, aveninele, care reprezintă 15% din totalul proteinelor de ovăz, nu sunt toxice. (4)

Gliadina conține mai multe secvenţe peptidice ce devin imunogene printr-o multitudine de reacții, iar acestea duc la alterarea permeabilitatii intestinale. Mai precis, declanșează procesul imunitar care provoacă leziunile intestinale caracteristice bolii celiace. (4)

Indicații medicale pentru dieta fără gluten

1) Boala celiacă

Boala celiacă este o boală autoimună inflamatorie cronică declanșată de un aliment. Mecanismul care provoacă boala celiacă este foarte specific, iar antigenul responsabil se numește gliadină. Este așadar o adevărată intoleranță la gluten, care are ca rezultat distrugerea epiteliului intestinului subțire și apare preponderent la indivizii predispuși genetic. (5)

Boala celiacă se poate prezenta la orice vârstă, cu toate că înainte se credea că afectează doar pe cei tineri. În prezent, se prezintă rar ca un sindrom de malabsorbție cu diaree, edem și emaciere. Simptomele atipice sunt mai des întâlnite:

  • La copii, simptomele cele mai frecvente sunt durerile abdominale recurente și tulburările de creștere (înălțime mică). Diareea apare în 10% dintre cazuri.
  • La adulți, simptomele variază de la un subiect la altul: tulburări digestive cu dureri abdominale, diaree, scaune grase, scădere în greutate, astenie, anemie prin deficit de fier sau vitamine, osteoporoză, dermatită, probleme neurologice sau psihiatrice, infertilitate, stomatită aftoasă. Formele mai puțin simptomatice sunt frecvente. (5)


Diagnosticul bolii celiace presupune investigarea paraclinică a intestinului subțire proximal și biopsia mucoasei duodenale pentru confirmare. Se testează pacientul pentru a identifica anticorpii specifici (anticorpii anti-transglutaminază din clasa IgA). Atât serologia, cât și biopsia trebuie efectuate în timpul consumului unui regim care conține gluten. După excluderea oricărui aliment care conține gluten (singurul tratament eficient cunoscut), se observă regresia atrofiei vilozităților intestinale (endoscopic) și/sau dispariția simptomelor clinice. (6)

Regimul fără gluten, adoptat în boala celiacă, reduce în timp inflamația din intestin, normalizează analizele și poate trata sau ameliora unele manifestări extraintestinale. (3)

 

2) Alergia la grâu

Mult mai rară decât boala celiacă, alergia la produse din grâu apare la mai puțin de 0,4% din populația generală. Se manifestă prin tulburări digestive (greață, vărsături, diaree) care apar la scurt timp după ingestie. Pot fi prezente și manifestări extradigestive cu debut brusc (rinoree, angioedem, erupții cutanate - urticarie, tensiune arterială scăzută). Este uneori confundată cu boala celiacă, însă persoanele alergice la produsele din grâu pot tolera glutenul din alte cereale (secară, ovăz). Se recomandă evitarea produselor care pot declanșa alergia (pâinea, pastele, prăjituri, biscuiți, cosmeticele sau produsele de baie pe bază de grâu). (7)

3) Hipersensibilitatea non-celiacă la gluten

Intoleranța non-celiacă la gluten a fost definită recent. Persoane cu simptome digestive nespecifice (disconfort abdominal, tulburări de tranzit) și, uneori, generale (astenie, dureri musculare, cefalee, depresie etc. ) descriu o îmbunătățire după eliminarea glutenului din dietă. Clinic, manifestările sensibilității la gluten seamană cu cele din boala celiacă, cu toate ca sunt două patologii diferite. Diferența este că, spre deosebire de persoanele cu boală celiacă, persoanele cu hipersensibilitate la gluten nu prezinta niciun risc de leziuni intestinale, absorbție defectuoasă de nutrienți ori alte complicații și se pot autodiagnostica. (1) În 2016, cercetătorii au emis recomandări și criterii de diagnostic, insistând că nu este nici reacție autoimună, nici reacție alergică. (8)

Eliminarea glutenului din dietă: un regim restrictiv

Dieta fără gluten presupune evitarea totală și fără compromisuri a cerealelor care conțin gluten: secară, grâu (inclusiv speltă și kamut), orz – precum și subprodusele lor, așa cum sunt berea, obținută din orzul de malț și nenumăratele alimente procesate care conțin gluten, adesea dincolo de orice logică (anumite mezeluri și carne tocată, produse gata preparate etc). (9)

Totuși, nu toate cerealele conțin gluten. Astfel, ovăzul nu conține gluten, dar este adesea contaminat în timpul manipulării sale în moara de făină. Există cazuri rare, cu persoane cu celiachie care sunt, de asemenea, intolerante la avidină (prolamina din ovăz). (9)

Orezul, porumbul, meiul și quinoa sunt cereale care pot fi consumate fără restricții. Același lucru este valabil și pentru făina de castane, năut sau manioc. În ceea ce privește hrișca, nu conține gluten deoarece este o plantă ierboasă și nu o cereală. Este și o sursă bună de antioxidanți, vitamine, aminoacizi și minerale. (10)

Regimul fără gluten este mai ușor de ținut atunci când produsele fabricate conțin etichete care menționează prezența grâului și a glutenului pe lista ingredientelor. Eticheta de siguranță menționează cu ușurință prezența „posibilă” a glutenului sau faptul că un produs considerat fără gluten a fost fabricat într-un atelier care utilizează gluten. (10)

Cu titlu indicativ, principalele alimente naturale permise sunt: legumele, fructele, laptele, ouăle, carnea la grătar, peștele, cartofii, porumbul, orezul, hrișca, castanele, quinoa.

Riscurile regimului fără gluten

Persoanele care au eliminat glutenul din dietă prezintă un risc cardiovascular ușor crescut (crește cu 15% riscul de infarct). Aceste persoane ar trebui, conform autorilor studiului, să fie avertizate cu privire la riscul cardiovascular crescut asociat cu suprimarea pe termen lung a consumului de produse derivate din cereale. Sfaturi nutriționale menite să compenseze lipsa glutenului din alimentație ar trebui, de asemenea, oferite. Se recomandă creșterea consumului regulat de orez brun, hrișcă, porumb, cereale integrale care nu conțin gluten. (11)

Când luați în considerare utilizarea unui regim fără gluten pentru alte condiții decât boala celiacă, trebuie să cântăriți bine beneficiile și dezavantajele. Mai multe studii au demonstrat că aceste regimuri sunt deficitare în fibre, micronutrienți (de exemplu, vitamina D, vitamina B12 și acid folic) și minerale (de exemplu, fier, zinc, magneziu și calciu). În plus, dietele fără gluten pot conține mai mult zahăr și grăsimi saturate, fiind asociat un risc mai mare de a dezvolta diabet de tip 2. Respectarea strictă a unui regim se asociază cu dezvoltarea anxietății și cu scăderea calității vieții. (12)

Concluzie

Exemplul dietei fără gluten, cu beneficii medicale deplin demonstrate în boala celiacă la adulți și copii și în foarte rarele alergii la grâu, subliniază inutilitatea dietelor „gluten-free” adoptate de oamenii sănătoși din diverse motive (detoxifiere, slăbit, prevenție), dar nu din motive medicale. (6)

La pacienții cu boală celiacă simptomatică, dieta trebuie urmată cu strictețe, având în vedere riscul de complicații precum osteoporoza și alte consecințe ale malabsorbției. Expunerea la gluten nu pare să fie legată de apariția altor tulburări autoimune și nici nu s-a dovedit până acum un risc crescut de afecțiuni maligne în boala celiacă asimptomatică. (13)

Dietele de excludere prezintă riscuri pentru sănătate, au repercusiuni asupra vieții sociale, modifică calitatea vieții și promovează tulburările de alimentație, precum ortorexia (obsesia de a se alimenta sănătos sau presupus sănătos). În afara scopului medical, aceste diete nu trebuie încurajate.

Așadar, regimul fără gluten este indispensabil în viața pacienților ce suferă de boală celiacă, dar inutil de adoptat de către celelalte persoane. (13)


Data actualizare: 24-11-2021 | creare: 24-11-2021 | Vizite: 1075
Bibliografie
1. Fasano A, Sapone A, Zevallos V, Schuppan D. Nonceliac gluten sensitivity. Gastroenterology. 2015;148(6):1195-1204. doi:10.1053/j.gastro.2014.12.049
2. Gluten free diet and nutrient deficiencies: A review - PubMed. Accessed November 17, 2021. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27211234/
3. Lerner A, O’Bryan T, Matthias T. Navigating the Gluten-Free Boom: The Dark Side of Gluten Free Diet. Front Pediatr. 2019;7:414. doi:10.3389/fped.2019.00414
4. Kivelä L, Caminero A, Leffler DA, Pinto-Sanchez MI, Tye-Din JA, Lindfors K. Current and emerging therapies for coeliac disease. Nat Rev Gastroenterol Hepatol. 2021;18(3):181-195. doi:10.1038/s41575-020-00378-1
5. Celiac disease and non-celiac gluten sensitivity - PubMed. Accessed November 17, 2021. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26438584/
6. Rubio-Tapia A, Hill ID, Kelly CP, Calderwood AH, Murray JA, American College of Gastroenterology. ACG clinical guidelines: diagnosis and management of celiac disease. Am J Gastroenterol. 2013;108(5):656-676; quiz 677. doi:10.1038/ajg.2013.79
7. Cabanillas B. Gluten-related disorders: Celiac disease, wheat allergy, and nonceliac gluten sensitivity. Crit Rev Food Sci Nutr. 2020;60(15):2606-2621. doi:10.1080/10408398.2019.1651689
8. Biesiekierski JR, Peters SL, Newnham ED, Rosella O, Muir JG, Gibson PR. No effects of gluten in patients with self-reported non-celiac gluten sensitivity after dietary reduction of fermentable, poorly absorbed, short-chain carbohydrates. Gastroenterology. 2013;145(2):320-328.e1-3. doi:10.1053/j.gastro.2013.04.051
9. El Khoury D, Balfour-Ducharme S, Joye IJ. A Review on the Gluten-Free Diet: Technological and Nutritional Challenges. Nutrients. 2018;10(10):E1410. doi:10.3390/nu10101410
10. Rostami K, Bold J, Parr A, Johnson MW. Gluten-Free Diet Indications, Safety, Quality, Labels, and Challenges. Nutrients. 2017;9(8):E846. doi:10.3390/nu9080846
11. Lebwohl B, Cao Y, Zong G, et al. Long term gluten consumption in adults without celiac disease and risk of coronary heart disease: prospective cohort study. BMJ. 2017;357:j1892. doi:10.1136/bmj.j1892
12. Lerner BA, Green PHR, Lebwohl B. Going Against the Grains: Gluten-Free Diets in Patients Without Celiac Disease-Worthwhile or Not? Dig Dis Sci. 2019;64(7):1740-1747. doi:10.1007/s10620-019-05663-x
13. Itzlinger A, Branchi F, Elli L, Schumann M. Gluten-Free Diet in Celiac Disease-Forever and for All? Nutrients. 2018;10(11):E1796. doi:10.3390/nu10111796
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Sensibilitatea la gluten non-celiacă
  • Riscul de a dezvolta boala celiacă, influențat de aportul de gluten
  • Este dieta fără gluten necesară în sindromul de ovar polichistic?
  •