Renunțarea la metformin poate duce la creșterea riscului de demență

Metformina a fost tratamentul de primă linie preferat pentru diabetul zaharat de tip 2 începând cu anul 2006. Deși acest medicament pare să reducă riscul de demență la pacienții cu diabet, el este adesea întrerupt din cauza efectelor adverse gastrointestinale sau a disfuncției renale.
Un studiu de cohortă recent publicat în JAMA Network Open a evaluat dacă tratamentul cu metformin este asociat cu un risc redus de demență de toate tipurile la persoanele cu diabet zaharat de tip 2. Studiul a avut în vedere mecanismele prin care această asociere se poate realiza, în afara controlului mai bun al nivelului glucozei, cum ar fi nivelurile hemoglobinei A1c (HbA1c).

Cercetătorii au investigat dacă întreruperea tratamentului cu metformin din motive nereferitoare la disfuncția renală (caz în care rata de filtrare glomerulară estimată (eGFR) scade sub un prag de siguranță) este asociată cu o creștere a incidenței demenței. Au fost analizate datele a peste 12.000 de persoane care au întrerupt timpuriu metformina și 29.000 de utilizatori constanți, toți fiind membri ai sistemului de sănătate Kaiser Permanente din California de Nord (SUA). Urmărirea pentru demență a început în 1996 și a continuat până în 2020.

Studiul a folosit un design asemănător cu cel al unui studiu clinic randomizat, comparând grupul celor care au întrerupt timpuriu tratamentul cu metformina cu un grup de utilizatori constanți, împerecheați într-un raport de 1:4 pe criterii de vârstă, sex și durată a diabetului. S-au folosit modele de analiză a supraviețuirii și de regresie Cox proporțională pentru a estima riscul de demență.

Rezultate și concluzii

Cei care au întrerupt timpuriu metformina au avut un risc cu 1,21 ori mai mare de a fi diagnosticați cu demență comparativ cu utilizatorii constanți. Analiza de mediere a arătat că schimbările în nivelul HbA1c sau în utilizarea insulinei contribuie minim la această asociere. Rezultatele analizelor de sensibilitate au fost similare cu cele ale analizei principale.

Studiul confirmă în mare măsură cercetările observaționale anterioare care sugerează că inițierea tratamentului cu metformin este asociată cu un risc redus de demență. Are implicații semnificative pentru gestionarea clinică a diabetului, în special la vârstnici.

Pentru pacienții cu un risc mai mare de demență, cum ar fi purtătorii alelei ε4 a apolipoproteinei E (APOE), poate fi mai eficientă mitigarea efectelor adverse în locul întreruperii tratamentului cu metformin sau al utilizării altor medicamente antidiabetice. Formulele cu eliberare lentă a metforminei ar putea ajuta la depășirea efectelor gastrointestinale adverse.

Studiile viitoare ar putea evalua heterogenitatea asocierii observate a metforminei cu riscul de demență și ar putea extinde aceste constatări la grupurile cu prediabet.

sursa: News Medical
foto: Kateryna Novikova/Shutterstock.com