Rolul sănătății circadiene în sănătatea cardiometabolică (AHA)

La data de 28 octombrie 2025, American Heart Association (AHA) a publicat în revista Circulation o amplă declarație științifică ce evidențiază modul în care ritmurile circadiene — sistemul intern care reglează ciclurile fiziologice de 24 de ore — influențează direct metabolismul, tensiunea arterială, inflamația și funcția cardiovasculară, și cum perturbarea acestor ritmuri poate crește riscul de obezitate, diabet zaharat de tip 2, hipertensiune și boli cardiovasculare.

Context

Sistemul circadian este un mecanism biologic complex, coordonat de un „ceas central” localizat în nucleul suprachiasmatic al hipotalamusului, care sincronizează ceasurile periferice din organe și țesuturi prin intermediul semnalelor nervoase și hormonale (inclusiv activitatea sistemului nervos autonom și ritmurile glucocorticoizilor). Principala sursă de sincronizare (zeitgeber) este lumina, urmată de momentul meselor, exercițiul fizic și programul de somn.

Numeroase procese cardiometabolice — cum ar fi ritmul cardiac, tensiunea arterială, secreția de colesterol, producția de citokine inflamatorii și evenimentele cardiovasculare acute — urmează o periodicitate circadiană. Perturbarea acestei sincronizări, fie prin munca în schimburi, expunerea nocturnă la lumină, fie prin somn neregulat sau mese întârziate, determină o desincronizare internă între ceasurile biologice, ceea ce afectează metabolismul energetic, sensibilitatea la insulină și funcțiile vasculare.

Despre studiul actual

Declarația AHA analizează în detaliu mecanismele prin care sistemul circadian influențează sănătatea cardiometabolică, factorii perturbatori și potențialele intervenții comportamentale care pot restabili echilibrul. Documentul prezintă un glosar extins al termenilor-cheie (precum circadian misalignment, chrononutrition, chronotherapy sau social jet lag) și oferă un cadru conceptual clar pentru înțelegerea relației dintre timpul biologic și procesele fiziologice cardiometabolice.

Factori care afectează sistemul circadian

• Expunerea la lumină
  Lumina este principalul sincronizator al ritmurilor circadiene. Expunerea la lumină puternică dimineața, în special lumina naturală, ajută la reglarea ceasului biologic, promovând starea de alertă și un somn nocturn sănătos. În schimb, expunerea la lumină albastră sau verde seara întârzie ritmul circadian și inhibă secreția de melatonină, perturbând somnul și metabolismul.

• Modelul somn–veghe
  Regularitatea somnului este la fel de importantă ca durata acestuia. Variațiile zilnice mari ale orelor de somn și trezire — cum se întâmplă în cazul muncii în ture sau al diferențelor între weekend și zilele lucrătoare — pot duce la o dezorganizare circadiană semnificativă, asociată cu tulburări metabolice.

• Momentul meselor (crononutriția)
  Sincronizarea meselor cu ritmul intern este esențială. Studiile arată că mesele târzii și ferestrele alimentare extinse sunt asociate cu risc crescut de obezitate, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. În contrast, alimentarea devreme în timpul zilei, mai ales dimineața, este corelată cu un profil metabolic mai favorabil.

• Exercițiul fizic
  Activitatea fizică are efect de „zeitgeber” secundar, influențând atât ceasul central, cât și ceasurile periferice, în special din muşchiul scheletic. Exercițiile efectuate dimineața devreme sau la prânz tind să avanseze faza circadiană, în timp ce cele efectuate seara pot produce întârzieri. Efectele variază în funcție de cronotipul individual, vârstă și sex.

Rezultate și implicații clinice

Obezitate și creștere ponderală

Perturbarea ritmurilor circadiene este strâns legată de creșterea în greutate și obezitate. Persoanele care lucrează în ture de noapte au un risc semnificativ mai mare de obezitate abdominală, iar variațiile de peste o oră în ora de culcare sunt asociate cu o creștere cu 25% a riscului de obezitate centrală. Mesele neregulate și consumul alimentar nocturn contribuie la reducerea cheltuielilor energetice și dereglarea hormonilor apetitului.

Diabet zaharat de tip 2

Regularitatea comportamentelor zilnice este un predictor puternic pentru homeostazia glicemică. Persoanele cu ritmuri activitate–odihnă neregulate prezintă de 2–3 ori risc mai mare de rezistență la insulină și diabet de tip 2. Într-un studiu prospectiv, luarea micului dejun după ora 9:00 a fost asociată cu o creștere cu 59% a riscului de diabet, iar servirea ultimei mese după ora 21:00 cu o creștere de 28%. De asemenea, postul nocturn prelungit peste 13 ore a redus riscul de diabet cu 53%.

Hipertensiune arterială

Tensiunea arterială urmează un tipar circadian, cu valori mai mari ziua și o scădere fiziologică de ≥10% în timpul somnului („pattern dipping”). Absența acestei scăderi („nondipping”) crește riscul de evenimente cardiovasculare cu 25% și mortalitatea cu 30%. Munca în ture și mesele nocturne perturbă acest tipar. Deși cronoterapia medicamentoasă a oferit rezultate mixte, intervențiile non-farmacologice bazate pe sincronizarea somnului, meselor și luminii pot restabili ritmul tensiunii arteriale.

Boala cardiovasculară

Munca în schimburi este un factor de risc independent pentru boala cardiovasculară (CVD), crescând riscul cu 17%, iar pentru boala coronariană cu 26%. Datele din studiul MESA arată că neregularitatea somnului dublează riscul de evenimente cardiovasculare. În plus, fiecare întârziere cu o oră a primei mese este asociată cu 6% creștere a riscului de CVD, iar a ultimei mese cu 8% risc crescut de accident vascular cerebral.

Disparități și echitate în sănătate

Perturbarea circadiană accentuează inechitățile de sănătate cardiometabolică. Persoanele din grupuri socioeconomice defavorizate sunt mai expuse la muncă în ture, poluare luminoasă și lipsa accesului la alimentație sănătoasă și spații verzi, toate contribuind la dereglarea ritmurilor circadiene. De asemenea, adulții de culoare și persoanele cu hipertensiune secundară prezintă o prevalență mai mare a tiparului nondipping. Măsurile propuse includ educația privind igiena somnului, sincronizarea meselor și ajustarea programelor școlare și profesionale.

Intervenții pentru îmbunătățirea sănătății circadiene

Regularitatea somnului și melatonina

Adoptarea unor ore fixe de somn și trezire poate restabili sincronizarea între ceasul central și cel periferic. Într-un studiu, femeile care au redus variabilitatea orei de culcare timp de 6 săptămâni au prezentat scădere în greutate și îmbunătățirea compoziției corporale. Administrarea de melatonină (≤1 mg seara, cu 2–6 ore înainte de culcare) poate avansa ritmul circadian, însă efectele asupra metabolismului sunt controversate — unele studii au raportat creșterea rezistenței la insulină și variabilitate glicemică la pacienții cu diabet.

Expunerea la lumină

Expunerea la lumină naturală dimineața (ideal 10.000 lux) este esențială pentru reglarea ritmului biologic, în timp ce evitarea luminii albastre seara previne întârzierea somnului. Blocarea luminii albastre (prin ochelari sau becuri cu tentă roșie) poate reduce efectele negative. Studiile arată că expunerea la lumină dimineața scade masa corporală, apetitul și procentul de grăsime corporală.

Alimentația cu fereastră temporală limitată (time-restricted eating, TRE)

Restricționarea aportului alimentar la o fereastră de 8–10 ore pe zi, preferabil în prima parte a zilei, duce la scădere ponderală, îmbunătățirea sensibilității la insulină și reducerea tensiunii arteriale. Beneficiile sunt mai evidente când mesele sunt concentrate devreme, nu seara.

Activitatea fizică programată

Momentul exercițiului fizic influențează efectele metabolice. Exercițiile dimineața pot favoriza pierderea în greutate, iar cele după-amiaza pot îmbunătăți controlul glicemiei și profilul lipidic. Deși rezultatele studiilor sunt mixte, activitatea fizică regulată, adaptată cronotipului individual, contribuie la sincronizarea ceasurilor periferice și la îmbunătățirea calității somnului.

Concluzii și direcții viitoare

Declarația AHA subliniază că sănătatea circadiană reprezintă o componentă distinctă, dar interconectată cu sănătatea somnului, având un rol fundamental în reglarea funcțiilor cardiovasculare și metabolice.
Comportamentele sincronizate — lumina, somnul, alimentația și mișcarea — pot fi considerate veritabile terapii circadiene cu impact preventiv major asupra obezității, diabetului zaharat, hipertensiunii și bolilor cardiovasculare.

AHA atrage atenția asupra necesității de:

• dezvoltare a metodelor obiective de măsurare a ritmurilor circadiene, inclusiv prin tehnologii purtabile și inteligență artificială;

• cercetări ample pentru a stabili relații cauzale între perturbarea circadiană și bolile cronice;

• implementarea de intervenții comportamentale personalizate după cronotip;

• integrarea principiilor medicinei circadiene în prevenția și tratamentul bolilor cardiometabolice.