Schizofrenia ar putea fi un efect advers al evoluției complexe a creierului

Cercetătorii din cadrul Florey Institute for Neuroscience and Mental Health din Parkville, Australia au descoperit 97 gene care au legătură cu modificările genetice din regiunile creierului asociate cu schizofrenia. Acestea susțin teoria că afecțiunile psihistrice pot fi un efect advers al evoluției creierului.
Schizofrenia este caracterizată de afectarea gândirii și a vorbirii, halucinații, depersonalizare etc. Simptomele se dezvoltă gradual și devin mai severe în timp. Se consideră că este o afecțiune latentă declanșată de anumite evenimente din viața personală, de obicei între 16-30 ani.

Citește pe larg despre SCHIZOFRENIE.
În ultimele decenii, cercetările privind această afecțiune nerologică complexă au fost tot mai multe. Un studiu sugerează că schizofrenia este moștenită în proporție de 80%.

Rezultatele cercetării a fost publicate în jurnalul npj Schizophrenia.

Anterior, studiile au sugerat că în timpul evoluției, s-a ajuns la un punct în care creierul a atins limita capacităților cognitive. Pentru a contracara aceste efecte, organul a evoluat rapid pentru a crește rata la care realiza procesele metabolice. Anumite afecțiuni psihiatrice, ca schizofrenia, pot fi un bio-produs al modificărilor moleculare drastice, un element din teoria amintită.
Unii cercetători sugerează că formarea limbajului uman și a vorbirii au venit cu un preț, apariția autismului și a schizofreniei în genomul uman. Vorbirea dezorganizată poate fi un simptom ce indică SCHIZOFRENIE.

Atât genele, cât și metaboliții asociați cu metabolismul energetic și funcțiile cerebrale de consum de energie, alterate în cazul schizofreniei, par să se fi modificat rapid în timpul evoluției umane recene. Alte cercetări au arătat că ADN-ul uman prezintă arii care denotă o evoluție accelerată (regiuni accelerate umane). Acestea ar putea fi asociate cu schizofrenia.

Cercetătorii au examinat creierele a 15 persoane (post-mortem) care au suferit de schizofrenie și 15 care nu au avut boala. Au analizat ARN-ul mesager, un tip de ARN care transportă fragmente de cod de ADN la alte regiuni celulare. S-a examinat astfel ARNm în polul frontal al creierului, aria ce menține flexibilitatea cognitivă și acționează ca fundamentul planificării și raționamentului, două abilități afectate la schizofrenici.

Au examinat în special cortexul cingular și cortexul prefrontal dorsolateral, precum și alte arii cunoscute ca fiind asociate schizofreniei, fiind depistate 566 modificări genetice în aceste regiuni la schizofrenici, ceea ce întărește ideea că această boală ar putea fi un efect advers al dezvoltării creierului uman.

Cercetătorii menționează că mai sunt însă necesare studii suplimentare în acest sens.


Sursa: Big Think