Semaglutidul încetinește îmbătrânirea biologică la persoanele cu HIV și lipohipertrofie: noi dovezi epigenetice

Un studiu clinic recent, postat pe platforma medRxiv în iulie 2025, oferă primele dovezi că semaglutidul – un agonist al receptorului GLP-1 – poate încetini îmbătrânirea biologică la nivel epigenetic la adulți cu infecție HIV și lipohipertrofie asociată. Analiza marchează un pas semnificativ în direcția terapiei anti-îmbătrânire la populațiile vulnerabile.

Persoanele care trăiesc cu HIV prezintă frecvent semne de îmbătrânire accelerată, inclusiv inflamație cronică de joasă intensitate, chiar și sub terapie antiretrovirală eficientă. Acest context favorizează complicații cardiovasculare, hepatice și neurocognitive. Deși agoniștii GLP-1 precum semaglutidul sunt deja folosiți în tratamentul obezității și al diabetului de tip 2, nu se știa dacă aceștia pot influența ritmul epigenetic al îmbătrânirii, măsurat prin modificările de metilare a ADN-ului.

Despre studiu

Cercetarea face parte dintr-un studiu clinic randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, desfășurat într-un singur centru. Participanții au fost:

• Adulți cu HIV-1, sub terapie antiretrovirală stabilă

• Cu ARN HIV <400 copii/mL

• Cu indice de masă corporală ≥25 kg/m² și lipohipertrofie confirmată clinic

• Excluși dacă aveau diabet sau boală cardiovasculară

108 persoane au fost randomizate 1:1 pentru a primi semaglutid injectabil săptămânal (cu creștere treptată a dozei până la 1,0 mg) sau placebo, timp de 32 de săptămâni. Din aceștia, 84 de participanți (semaglutid n = 45; placebo n = 39) au furnizat probe de sânge pentru analiza epigenetică.

Metodologia epigenetică:

• ADN extras din celule mononucleare sangvine periferice

• Profilare cu Infinium MethylationEPIC V2 BeadChip (peste 850.000 situri CpG)

• Evaluarea a 10 „ceasuri epigenetice” diferite, inclusiv:

  • PCGrimAge, PhenoAge, DunedinPACE (ritmul de îmbătrânire)

  • OMICmAge și RetroClock

  • Ceasuri epigenetice specifice pe sisteme de organe (creier, inimă, ficat etc.)

Rezultate

Semaglutidul a încetinit semnificativ îmbătrânirea epigenetică:

• PCGrimAge: +3,08 ani mai puțini per an (p = 0.007)

• DunedinPACE: –0,09 unități (~9% reducere a ritmului de îmbătrânire, p = 0.01)

• PhenoAge: –4,90 ani per an (p = 0.004)

• OMICmAge: –2,20 ani (p = 0.009)

• RetroClock: –2,18 ani (p = 0.030)

Confirmare prin metode alternative:

• Folosind algoritmul Biolearn, semaglutidul a redus:

  • GrimAge V1 cu 1,39 ani

  • GrimAge V2 cu 2,26 ani (ambele semnificative)

Efecte favorabile asupra ceasurilor epigenetice organ-specifice:

• Creier: –4,99 ani (p = 0.0049)

• Inflamație: –5,01 ani (p = 0.0056)

• Inimă: –4,34 ani (p = 0.0088)

• Ficat: –4,19 ani (p = 0.042)

• Rinichi: –4,20 ani (p = 0.014)

• Metabolic: –4,72 ani (p = 0.0090)

• Sânge: –4,37 ani (p = 0.011)

Ceasurile pentru plămâni, hormoni, imunitate și sistemul musculoscheletal au avut scăderi, dar nu au atins semnificația statistică.

Ce nu s-a schimbat:

• Intrinsic Capacity (IC): nicio diferență (p = 0.31)

• Alte ceasuri (AdaptAge, CausAge, DamAge): variații nesemnificative

Interpretare și mecanisme propuse

• Corelații semnificative între adipositatea centrală și îmbătrânirea epigenetică au fost mai puternice decât cele cu inflamația sistemică, sugerând că reducerea grăsimii viscerale ar putea media efectele semaglutidului asupra vârstei biologice.

• Autorii propun ipoteza „memoriei epigenetice obezogene” — un mecanism prin care țesutul adipos păstrează semnături epigenetice asociate îmbătrânirii chiar și după pierderea în greutate, iar semaglutidul ar putea întrerupe acest fenomen.

Concluzii

• La persoane cu HIV, semaglutidul a încetinit în mod semnificativ îmbătrânirea epigenetică, în special în ceasurile asociate cu mortalitatea și sistemele cardiovasculare, hepatice și neurocognitive.

• Rezultatele au fost robuste în multiple modele și metode analitice și s-au menținut după ajustări pentru IMC, inflamație și markeri imuni.

Implicații

• Semaglutidul ar putea deveni un agent de prelungire a duratei sănătoase a vieții, în special pentru populațiile cu îmbătrânire accelerată, precum persoanele cu HIV.

• Este justificată extinderea cercetării către studii de durată mai mare și populații fără HIV sau lipohipertrofie.

• Rezultatele trebuie considerate preliminare, întrucât studiul nu este încă evaluat peer-review și nu a analizat direct efectele asupra morbidității sau mortalității.