10 cauze ale somnolenței din timpul zilei

©

Autor:

10 cauze ale somnolenței din timpul zilei

Somnolența din timpul zilei (diurnă) este una dintre cele mai frecvent întâlnite simptome legate de somn, afectând aproximativ 20% din populație. Persoanele cu această problemă au risc de accidente în trafic, precum și la locul de muncă, fiind într-o stare de sănătate mai precară. Cele mai frecvent întâlnite cauze sunt lipsa de somn, apneea obstructivă de somn și administrarea de sedative. Alte cauze posibile sunt anumite patologii medicale și psihiatrice, precum narcolepsia. Evaluarea și gestionarea somnolenței diurne se bazează pe identificarea și tratarea cauzelor subiacente. (1)

Cea mai mare prevalență a somnolentei din timpul zilei se întâlnește la adolescenți, persoane vârstnice și la cei care lucrează în ture. Adolescenții cu somnolență diurnă au o performanță mai scăzută la școală, nu sunt punctuali și raportează rate ale absolvirii mai mici decât colegii lor. Adulții pot avea dificultăți în a-și găși sau a menține un loc de muncă, întrucât sunt percepuți drept leneși și nemotivați. (1)

10 cauze ale somnolenței din timpul zilei

1. Deprivarea de somn

Este probabil cea mai frecvent întâlnită cauză de somnolență din timpul zilei, iar simptomele pot apărea chiar și la persoanele sănătoase, după câteva nopți nedormite. Potrivit studiilor, adulții sănătoși cărora li s-a restricționat perioada de somn la 6 ore pe noapte, timp de 14 zile consecutive, au raportat un deficit semnificativ al funcțiilor neurobiologice. Simptomele deprivării de somn pot apărea chiar și după o noapte de nesomn. Persoanele care sunt deprivate cronic de somn nu sunt de obicei conștiente de scăderea performanței și a capacităților cognitive.

În ceea ce privește insomnia, indivizii cu insomnie cronică, majoritatea tipurilor, sunt mai degrabă foarte treji pe parcursul zilei decât obosiți. Prezența somnolenței diurne la un pacient cu insomnie sugerează o comorbiditate, spre exemplu o tulburare respiratorie legată de somn sau o tulburare de dispoziție. (1, 2)

2. Calitatea scăzută a somnului

Somnolența din timpul zilei nu apare doar unei cantități scăzute de somn, ci a unei calități slabe. Persoanele care nu trec corespunzător prin toate ciclurile de somn ar putea să nu doarmă suficient somn profund sau somn REM. Prin urmare, cel mai probabil se vor trezi obosite, chiar dacă au dormit numărul recomandat de ore. (2)

3. Efectele medicamentelor

Somnolența este cel mai comun efect advers al medicamentelor ce acționează la nivelul sistemului nervos. Printre medicamentele asociate cu somnolență diurnă se numără agenții alfa blocanți, anticonvulsivantele, antidepresivele triciclice, inhibitorii de monoaminoxidază (IMAO), inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS), medicamentele antidiareice, antiemeticele, antihistaminicele, antimuscarinicele, antispasmodicele, antipsihoticele, antitusivele, agenții antiparkinsonieni, barbituricele, benzodiazepinele, agenții beta blocanți, miorelaxantele. (1, 2)

4. Apneea obstructivă de somn

Somnolența din timpul zilei este un simptom al apneei obstructive de somn, o patologie determinată de obstruarea căilor respiratorii superioare în timpul somnului. Sindromul presupune perioade de apnee (oprire a respirației) sau hipopnee (reducerea fluxului de aer), definindu-se ca peste 5 episoade de apnee sau hipopnee într-o oră de somn. Aceste perioade determină hipoxie recurentă și treziri multiple din somn. Prevalența sindromului de apnee în somn este de 9% la femeile între 30 și 60 de ani și de 24%, la bărbați. La bolnavii cu această patologie, aproximativ 23% dintre femei și 16% dintre bărbați se plâng de somnolență diurnă. (1, 2, 3)

5. Alte hipersomnii secundare

Printre bolile care pot da somnolență diurnă secundară se numără traumatismele cerebrale, accidentul vascular cerebral, tumorile, patologiile inflamatorii, encefalita, bolile neurodegenerative și genetice. De asemenea, și depresia poate determina somnolență pe timpul zilei. La unele persoane, somnolența diurnă poate apărea și în urma tulburărilor de ritm circadian (diferența de fus orar, muncă în ture), tulburării de mișcare periodică a picioarelor (mioclonia nocturnă) sau a sindromului picioarelor neliniștite. Sindromul picioarelor neliniștite este o patologie care determina persoana să își miște extremitățile în somn, mai ales picioarele, la fiecare 20-30 de secunde. Boala scade calitatea somnului, întrucât îl întrerupe, și cauzează somnolență pe parcursul zilei. (1, 2, 3)

6. Hipersomnii primare

Cea mai frecvent întâlnită hipersomnie primară este narcolepsia, care afectează între 0,02 și 0,18 din populația adultă. Alte hipersomnii primare mai puțin comune sunt cele origine centrală, inclusiv hipersomnia idiopatică, hipersomnia menstruală și sindromul Kleine-Levin.

Narcolepsia este strâns legată de perioada de somn denumită somn REM (rapid eye movement). La persoanele cu narcolepsie, perioadele REM pot apărea în timpul zilei. Pe lângă starea de somnolență, narcolepsia poate determina apariția bruscă și necontrolată a somnului, sau „atacuri de somn”. Unul din semnele narcolepsiei este cataplexia, adică pierderea bruscă a tonusului muscular, care poate fi resimțită precum o senzație de slăbiciune sau chiar colaps, putând dura de la secunde până la minute. În timpul somnului, narcolepsia poate determina perioadde de insomnie, vise zbuciumate și înfricoșătoare, paralizie temporară. (1, 3)

7. Durerea

Orice boală care determina durere, inclusiv artrita, fibromialgia sau hernia de disc, poate complica somnului, trezind persoana în timpul nopții. Acest lucru poate face că individul să fie mai predispus la somnolență pe parcursul zilei. (2)

8. Mersul frecvent la toaletă pe parcursul nopții

Nocturia, sau mersul frecvent la toaletă pe parcursul nopții, trezește individul din somn, scăzând calitatea perioadei de odihnă. Simptomul este cunoscut a afecta până la 1 din 3 adulți vârstnici și 1 din 5 persoane tinere. (2)

9. Boli mentale

Aproximativ 80% dintre persoanele cu depresie majoră relatează somnolență în timpul zilei. De asemenea, tulburarea bipolară, tulburarea de stres posttraumatică și sindromul anxios se asociază cu probleme de somn, determinând somnolență excesivă pe parcursul zilei. (2)

10. Boala ADHD (tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate)

Până la 31% dintre copiii cu tulburare de spectru autist raportează somnolență în timpul zilei, iar tulburările de somn pot persista chiar până în viața adultă. (2)


Data actualizare: 19-10-2020 | creare: 19-10-2020 | Vizite: 230
Bibliografie
1. Excessive daytime sleepiness: https://www.aafp.org/afp/2009/0301/p391.html
2. Medical and brain conditions that cause excessive slepiness: https://www.sleepfoundation.org/articles/medical-and-brain-conditions-cause-excessive-sleepiness
3. Causes of excessive sleepiness: https://www.webmd.com/sleep-disorders/sleep-apnea-daytime-sleepiness
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.