Studii rapoarte de experți — Pneumologie

Un studiu EMBL Heidelberg indică faptul că dextrometorfanul, un antitusiv comun, poate reduce acumularea de colagen în fibroza pulmonară, fiind în pregătire un studiu clinic de fază II.

Studiul demonstrează că aspartatul pulmonar activează receptorul NMDA pe celulele tumorale, stimulând hipusinarea eIF5A și favorizând progresia metastazelor pulmonare în cancerul de sân.

Cercetătorii au dezvoltat nanoparticule proteice mucoadezive inhalabile, inspirate din midii, pentru tratamentul țintit al cancerului pulmonar, demonstrând eficiență în modele animale.

Studiul arată că fibroza pulmonară post-COVID-19 este autolimitantă, spre deosebire de cea idiopatică, datorită mecanismelor imunitare și genetice specifice identificate prin secvențierea ARN.

Studiul demonstrează că expunerea cronică la doze scăzute de PM2.5 din trafic induce steatoză hepatică, inflamație și fibroză incipientă la șoareci, prin mecanisme proteomice și lipidomice.

Studiul demonstrează că ventilația și purificatoarele de aer pot redistribui aerosolii în zone neașteptate, crescând riscul de contaminare dacă nu sunt poziționate strategic.

Cercetătorii au identificat proteinele YAP și TAZ ca factori cheie în fibroza pulmonară, sugerând că blocarea acestora ar putea opri sau inversa cicatrizarea țesutului pulmonar.

Cercetătorii au descoperit că respirația influențează ciclic dimensiunea pupilei, cu implicații în reglarea vederii și potențial diagnostic precoce în boala Parkinson.

Studiul demonstrează că fumul de țigară perturbă axa MR1-MAIT, inhibând funcția celulelor imunitare pulmonare și contribuind la susceptibilitatea crescută la infecții și boli respiratorii.

Studiul identifică recrutarea și derecrutarea alveolară repetată în timpul ventilației mecanice drept mecanism principal al leziunilor pulmonare, sugerând necesitatea ajustării protocoalelor clinice.

Studiu computațional care identifică mimici moleculari virali SARS-CoV-2 capabili să declanșeze răspunsuri autoimune la persoane cu predispoziție genetică.

Cercetătorii au identificat dovezi ale unui singur virus respirator drept cauză a bolii Kawasaki, analizând anticorpi în probe tisulare colectate pe parcursul a 50 de ani.

Studiul identifică receptorul Piezo2 ca țintă terapeutică în fibroza pulmonară, demonstrând că inhibarea acestuia reduce reprogramarea profibrotică a fibroblastelor în modele experimentale.

Studiul demonstrează că disfuncția peroxizomilor în macrofage cauzată de COVID-19 sever blochează repararea pulmonară, iar fenilbutiratul de sodiu poate restabili această funcție, reducând fibroza.

Studiul demonstrează stabilitatea și activitatea antitumorală a complexelor de aur(III) în celulele de cancer pulmonar, evidențiind acumularea selectivă a acestora în mitocondrii.