Tendințele mortalității prin boli netransmisibile: un deceniu de progrese și stagnări

În perioada 2010–2019, mortalitatea prin boli netransmisibile a scăzut în patru din cinci țări la nivel mondial. Totuși, acest progres global a fost însoțit de o variabilitate semnificativă între țări, regiuni și grupe de vârstă, cu încetiniri sau chiar inversări ale progresului în comparație cu deceniul anterior (2001–2010). Studiul publicat în jurnalul The Lancet, cel mai cuprinzător de acest tip realizat până în prezent, analizează aceste schimbări la nivel național și regional, atribuie variațiile pe cauze specifice de deces și pe grupe de vârstă și compară performanțele naționale cu cele din deceniul precedent și cu liderii regionali.

Context și obiective

Bolile netransmisibile includ un spectru larg de afecțiuni: boli cardiovasculare, cancere, diabet, boli respiratorii cronice, tulburări neuropsihiatrice, afecțiuni renale și hepatice, boli endocrine, musculoscheletale, ale organelor de simț și alte tulburări cronice. În 2019, acestea au fost responsabile pentru 42 din cele 57 de milioane de decese globale. Deși comunitatea internațională a intensificat eforturile de prevenție, evaluarea impactului politicilor adoptate rămâne o provocare.

Metodologie

Analiza s-a bazat pe date de mortalitate din 185 de țări, utilizând estimările Organizației Mondiale a Sănătății și metode de tip lifetable. S-a calculat probabilitatea necondiționată de deces prin boli netransmisibile între naștere și 80 de ani, o măsură independentă de structura de vârstă a populației. Au fost comparate două perioade: 2001–2010 și 2010–2019, iar schimbările au fost atribuite unor 20 de cauze principale de deces și grupelor de vârstă, folosind metoda Horiuchi de decompunere a variației.

Rezultate principale

1. Progres global generalizat, dar inegal

• Declin al mortalității prin boli netransmisibile în 152 din 185 de țări pentru femei și 147 pentru bărbați.
• Cele mai mari scăderi în Asia Centrală, Europa de Est și Orientul Mijlociu.
• Țările din Insulele Pacificului au avut cele mai mici reduceri, în ciuda unei mortalități ridicate.
• Există un decalaj global de peste 50 puncte procentuale între țările cu cea mai mică și cea mai mare mortalitate prin boli netransmisibile.

2. Încetinire sau revers al progresului în multe țări

• În 45% dintre țări pentru femei și 43% pentru bărbați, declinul a fost mai lent în 2010–2019 decât în deceniul anterior.
• În alte 13–15%, trendul s-a inversat: mortalitatea a crescut în a doua decadă după o scădere anterioară.
• Țări afectate: SUA, Germania, India, Peru, Jamaica, în special pentru anumite grupe de vârstă sau cauze de deces.

3. Cauzele majore ale declinului

• Boala cardiacă ischemică: principalul contributor al scăderii în 60% din țări.
• Accidentul vascular cerebral: al doilea contributor, mai ales în Europa de Est.
• Cancerele: contribuție importantă, în special prin reducerea mortalității prin cancer pulmonar la bărbați.
• Diabetul și tulburările neuropsihiatrice: în multe țări au atenuat declinul general.

4. Diferențe regionale și între sexe

• Reduceri mai mari ale mortalității la bărbați în Europa și America de Nord; la femei în Asia Centrală și Orientul Mijlociu.
• Probabilitatea de deces prin boli netransmisibile până la 80 de ani a fost mai mică pentru femei decât pentru bărbați în 96% dintre țări.

5. Exemple de performanță remarcabilă

• Coreea de Sud: cea mai mare reducere dintre țările cu date de calitate înaltă.
• Japonia: menținere a mortalității la un nivel foarte scăzut.
• Chile și Moldova: îmbunătățiri notabile în toate grupele de vârstă și cauze de deces.

Concluzii

Acest studiu demonstrează că reducerea mortalității prin boli netransmisibile este posibilă chiar și în țări cu mortalitate inițial scăzută. Totuși, încetinirea progresului în numeroase state, inclusiv cele cu venituri mari, ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea politicilor și intervențiilor existente. Eforturile viitoare trebuie să se concentreze pe:

• Extinderea acoperirii intervențiilor eficiente (screening, tratamente, politici fiscale).
• Reducerea inegalităților de acces la servicii pentru grupurile vulnerabile.
• Monitorizare sistematică și evaluare continuă a performanței naționale și regionale.
• Adoptarea unui model de sistem de sănătate învățător, capabil să ajusteze politicile în timp real.

Aceste direcții sunt esențiale pentru a revitaliza progresul global și a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă post-2030.