Tuse dureroasă

Tusea reprezintă modalitatea prin care reacționează organismul la iritarea gâtului sau căilor aeriene, cu scopul de a îndepărta factorul declanșator. O tuse ocazională este ceva normal, chiar sănătos. Totuși, dacă tusea persistă pentru câteva săptămâni sau determină expectorare de sânge, atunci este necesară apelarea la un medic. (1)

Tipuri de tuse

În funcție de durata episodului, există 4 tipuri de tuse:

• tusea acută – care începe brusc și durează 2-3 saptămâni
• tusea subacută – este acea tuse care persistă după o infecție și care durează între 3 și 8 săptămâni
• tusea cronică – care depășește 8 săptămâni
• tusea refractară – este un tip de tuse cronică care nu a răspuns la tratament (2)

În funcție de cantitatea de mucus expectorată, există 2 tipuri de tuse:

• tusea productivă – determină expectorarea de mucus sau flegmă
• tusea neproductivă (seacă) – nu determină expectorarea de mucus sau flegmă (2)

Tusea este mai frecvent întâlnită la persoanele care fumează, vapează, sunt alergice sau au boli cronice (mai ales la nivelul plămânilor sau sistemului nervos). O categorie particulară predispusă la tuse sunt copiii, care contractează des infecții respiratorii de la grădiniță sau școală. (2)

Exista mai multe cauze de tuse:

• Substanțele iritante sau alergenii: fumul de țigară, praful, polenul, mirosurile puternice, mucegaiul, părul de animale, inhibitorii enzimei de conversie
• Patologiile care determină tuse acută sau subacută: gripa, raceala banală, pneumonia, astmul, alergiile, sinuzita, bronșita acută, fumatul secundar sau terțiar
• Patologiile care determină tuse cronică: astmul, bronșita cronică, boala pulmonară obstructivă cronică, insuficiența cardiacă, refluxul gastroesofagian, alergiile, patologiile din sfera ORL (2)
• Alte cauze: bronșiectaziile, cancerul pulmonar, embolismul pulmonar, tuberculoza, sarcoidoza, infecția cu virusul sincițial respirator, emfizemul pulmonar, infecția cu SARS-CoV-2, fibroza chistică (1)

Simptomatologia variază în funcție de cauza care a determinat apariția tusei. Infecțiile de tract respirator superior sunt caracterizate de tuse seacă, uneori iritativă, durere în gât, congestie nazală, cefalee și lăcrimarea ochilor. Răceala banală poate fi însoțită și de strănut. Gripă poate cauza febră și frisoane, iar în cazurile mai severe, mialgii. Tusea din infecția cu SARS-CoV-2 poate fi acompaniată de alte simptome, spre exemplu pierderea gustului sau a mirosului, dispnee, durere în gât, febra sau frisoane. Persoanele cu astm au o tuse recurentă, de obicei seacă, însoțită de wheezing, care se agravează noaptea. Tusea cu expectoratie poate apărea după o răceală banală sau se poate datora unor patologii cronice, spre exemplu bronșiectazii, astm sau bronșită cronică. De obicei, acest tip de tuse este mai intens dimineața. (3)

Tuse dureroasă - cauze

Uneori, tusea poate fi dureroasă, cauzând disconfort la nivelul toracelui. Acest lucru este relativ frecvent întâlnit, fără să cauzeze îngrijorare în cele mai multe dintre cazuri. Totuși, dacă tusea dureroasă este persistentă sau severă, atunci se recomandă apelarea la un medic specialist. Durerea poate avea caracter pulsatil sau de junghi, fiind însoțită de mialgii, fatigabilitate, expectorație, dispnee sau wheezing. Printre posibilele cauze de tuse dureroasă se numară:

1. Epuizarea musculară

În procesul de tuse sunt implicați mușchii de la nivelul toracelui, spatelui și abdomenului. Dacă tusea este severă sau persistentă, efortul făcut de mușchi îi epuizează, determinând durere sau iritație la acel nivel. De regulă, durerea este foarte intensă în timpul tușitului, ameliorându-se între episoadele de tuse. (4)

2. Pleurita

Pleurita se referă la inflamarea pleurei, adică a celor două foițe (viscerală și parietală) ce separă plămânii de peretele toracic. Ea poate determina durere toracică sau pleuritică, care se agravează în timpul inspirului, tușitului sau strănutatului. (4, 5)

În timp ce foița viscerală înconjoară plămânii, foița parietală tapetează interiorul peretelui toracic. Între aceste 2 straturi există spațiul pleural, care conține în mod obișnuit o mică cantitate de lichid. În pleurită, foițele devin inflamate, începând să se frece una de cealaltă. Acest lucru determină durere în inspir și expir, remarcându-se ameliorarea sau încetarea durerii în timpul apneei. (5)

Pleurita poate apărea în contextul unei pleurezii, atelectazii sau empiem. Pleurezia se referă la acumularea de lichid în spațiul pleural. Atunci când cantitatea este semnificativă, durerea pleuritică dispare sau se ameliorează deoarece cele două foițe nu mai intră în contact una cu cealaltă. De asemenea, o cantitate mare de lichid în spațiul pleural poate comprima plămânul parțial sau total (atelectazie). Mai mult, fluidul în exces se poate infecta, determinând acumulare de puroi (empiem). (5)

3. Pneumonia

Pneumonia reprezintă infecția unuia sau ambilor plămâni, fiind cauzată de bacterii, virusuri sau fungi. Cea mai frecvent întâlnită cauză bacteriană este infecția cu Streptococcus pneumoniae, virală – virusul gripal, fungică – Mycoplasma pneumoniae. Cele mai predispuse categorii de persoane sunt vârstnicii peste 65 ani, fumătorii, copiii cu vârsta sub 2 ani și pacienții cu comorbidități. Printre semnele și simptomele pneumoniei bacteriene se numără febra, transpirațiile, dispneea, fatigabilitatea, tusea productivă, durerea toracică agravată de inspirul profund sau tuse. (6)

4. Bronșita

Bronșita se referă la inflamarea bronșiilor, acele mici tuburi pline cu aer care conectează traheea cu plămânii. Multe persoane suferă de bronșită acută dar uneori, ea se poate croniciza. Simptomatologia include dispnee, tuse productivă, durere în gât, mialgii, febră, durere toracică exacerbată de tuse. (4)

5. Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)

Boala pulmonară obstructiva cronică se referă la un grup de patologii care includ bronșita cronică și emfizemul. Afecțiunea este progresivă, determinând inflamarea și obstruarea căilor aeriene. Principalele simptome includ durere toracică și tuse. De asemenea, poate apărea dispnee, wheezing, fatigabilitate. (4)

6. Astmul

In timpul unui atac de astm, apare dispnee, wheezing sau presiune la nivelul toracelui. De asemenea, unele persoane pot avea durere toracică în timpul sau după atacul de astm. (4)

7. Cancerul

Cancerul pulmonar poate cauza durere toracică în timpul unui episod de tuse. Totuși, majoritatea persoanelor prezintă fatigabilitate, dispnee, răgușeală, pierderea apetitului, scădere ponderală. (4)

De obicei, tusea dureroasă de intensitate ușoară apărută în urmă epuizării musculare dispare de la sine. Totuși, o infecție severă la nivelul toracelui poate fi amenințătoare de viață în lipsa tratamentului. Printre posibilele complicații se numără sepsisul, insuficiența respiratorie, miocardita sau insuficiența renală. (4)

Tratamentul variază în funcție de cauza care a declanșat tusea dureroasă. Atunci când este vorba despre o răceală banală, atunci medicul poate recomanda repaus și aport hidric corespunzător. În cazul gripei sau bronșitei sunt indicate antialgice și antitermice fără prescripție medicală, consumul de lichide calde sau fierbinți, utilizarea unui umidificator în timpul somnului, repaus, evitarea fumului și a agenților poluanți. Dacă infecția este bacteriană, atunci medicul va recomanda un antibiotic. Dacă persoana are pleurită, bronșită severă sau trece printr-o exacerbare a BPOC-ului, atunci se poate administra un corticosteroid, pentru scăderea inflamației și ameliorarea tusei. În cazul cancerelor sau abceselor, poate fi necesară chirurgia. (4)