Ubrogepant în tratamentul simptomelor prodromale ale migrenei: noi dovezi pentru o origine centrală a atacului migrenos

Migrena este o tulburare neurologică frecventă, caracterizată prin atacuri recurente care implică durere de cap severă și simptome neurocognitive sau senzoriale. Înțelegerea modernă a migrenei o împarte în mai multe faze: prodrom (sau premonitoriu), aură, durere de cap și postdrom. În ultimele decenii, tratamentele s-au concentrat mai ales pe faza durerii propriu-zise, însă faza prodromală – care poate include simptome precum fotofobie, oboseală, dificultăți cognitive sau sensibilitate la sunet – este din ce în ce mai recunoscută ca o oportunitate terapeutică esențială.
Studiul PRODROME, de fază 3, a evaluat eficacitatea ubrogepant – un antagonist al receptorilor CGRP – în prevenirea durerii de cap dacă este administrat în faza prodromală. Analiza actuală se concentrează pe capacitatea ubrogepantului de a trata simptomele prodromale, oferind perspective noi asupra mecanismelor centrale ale migrenei.

Simptomele prodromale, precum oboseala, fotofobia, fonofobia, dificultățile de concentrare sau amețelile, apar cu ore sau chiar zile înainte de declanșarea durerii de cap și sunt foarte predictive pentru instalarea acesteia. Aceste simptome sugerează activări funcționale precoce în structuri cerebrale precum hipotalamusul și trunchiul cerebral, aspecte susținute de studii de neuroimagistică funcțională. În ciuda acestui fapt, tratamentele adresate acestor simptome au fost puțin studiate.

Antagoniștii CGRP, precum ubrogepant, s-au dovedit eficienți în tratarea durerii migrenoase. Totuși, potențialul lor de a ameliora simptomele precoce ale atacului – înainte de apariția durerii – oferă o nouă cale terapeutică cu implicații asupra originii neurologice a migrenei.

Despre studiu

Studiul a inclus 518 participanți randomizați într-un design dublu-orb, cross-over, din care 477 au fost incluși în analiza modificată de tip intenție de tratament (mITT).
Majoritatea participanților au fost femei (87,7%), cu vârsta medie de 42,3 ani.
Ubrogepant (100 mg) a fost administrat în faza prodromală, când pacienții anticipau apariția unei dureri de cap în următoarele 1–6 ore.
Simptomele prodromale au fost raportate înainte de administrare și urmărite până la 48 de ore post-doză.
Analiza a inclus doar episoade în care pacienții au raportat simptome prodromale „calificabile”.

Rezultate

Cele mai frecvente simptome prodromale raportate au fost:

Fotofobia (60,8% din evenimentele tratate cu placebo, 60,9% cu ubrogepant),
Oboseala (50,3% și 50,7%),
Durerea sau rigiditatea cervicală (40,1% și 40,2%),
Fonofobia (36,1% și 35,9%),
Amețelile (31,0% și 29,0%).

Dificultățile cognitive (de concentrare și gândire) au fost raportate în \~33% din episoade.

După administrarea ubrogepantului, ameliorarea simptomelor a fost semnificativ mai frecventă comparativ cu placebo:

Absenta fotofobiei la 2 ore: 19,5% vs. 12,5% (OR = 1,72),
Absenta oboselii la 3 ore: 27,3% vs. 16,8% (OR = 1,85),
Absenta durerii cervicale la 3 ore: 28,9% vs. 15,9% (OR = 2,04),
Absenta fonofobiei la 4 ore: 50,7% vs. 35,8% (OR = 1,97),
Absenta amețelilor la 24 ore: 88,5% vs. 82,3% (OR = 1,82),
Rezoluția dificultăților de concentrare la 1 oră: 8,7% vs. 2,1% (OR = 4,26),
Rezoluția dificultăților de gândire la 6 ore: 56,9% vs. 41,8% (OR = 2,05).

Utilizarea medicației de salvare a fost semnificativ mai mică în grupul ubrogepant (21,7% vs. 39,4%).

Siguranță

Evenimentele adverse au fost ușoare și comparabile între cele două grupuri. Cele mai frecvente reacții adverse raportate în decurs de 48 de ore au fost:

Greață (3% placebo vs. 5% ubrogepant),
Oboseală (2% vs. 3%),
Amețeală (3% vs. 2%),
Somnolență (1% vs. 2%).

Nu s-au înregistrat reacții adverse severe sau întreruperi din studiu din cauza reacțiilor adverse.

Interpretare și implicații

Rezultatele evidențiază eficacitatea ubrogepantului în tratarea simptomelor precoce ale migrenei, sugerând că intervenția terapeutică în faza prodromală poate aduce beneficii clinice importante, nu doar prin prevenirea durerii, ci și prin reducerea disfuncției funcționale asociate simptomelor precum fotofobia, fonofobia și tulburările cognitive.

Faptul că ubrogepant are efecte semnificative asupra simptomelor cu origine cerebrală (precum dificultățile cognitive) susține ideea unei origini centrale a migrenei, întărind dovezile din studiile de neuroimagistică care implică hipotalamusul, trunchiul cerebral și cortexul vizual în fazele timpurii ale atacului migrenos.

Limitări

Studiul nu a fost conceput în principal pentru a evalua efectul ubrogepantului asupra simptomelor prodromale, ci asupra prevenirii durerii de cap, aceste analize fiind secundare.
Participanții au fost instruiți să administreze tratamentul doar atunci când erau siguri că durerea va apărea, ceea ce ar putea introduce variabilitate în momentul optim al intervenției.
Nu s-au analizat separat rezultatele în funcție de apariția sau nu a cefaleei după tratament.
Nu a fost explorat efectul asupra aurei sau fazei postdromale.

Concluzii

Administrarea ubrogepantului în faza prodromală a migrenei pare să amelioreze în mod semnificativ simptomele precoce precum fotofobia, fonofobia, oboseala și dificultățile cognitive. Aceste rezultate susțin implicarea centrală a sistemului nervos în inițierea atacului migrenos și sugerează că tratamentele direcționate către această fază pot constitui o nouă strategie eficientă în managementul migrenei. Viitoarele cercetări ar trebui să exploreze mai detaliat beneficiile intervenției precoce asupra tuturor fazelor migrenei și să consolideze aceste rezultate în contexte clinice diverse.

Data actualizare: 16-05-2025 | creare: 16-05-2025 | Vizite: 65

Bibliografie

Goadsby PJ et al. 2025. Ubrogepant for the treatment of migraine prodromal symptoms: an exploratory analysis from the randomized phase 3 PRODROME trial. Nature Medicine. https://www.nature.com/articles/s41591-025-03679-7

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Cum afectează sedentarismul memoria?

Statul pelungit pe scaun pare a fi asociat cu modificări într-o secțiune a creierului care este critică pentru ...

Exercițiile pentru brațe îmbunătățesc capacitatea motorie după AVC

În urma unui studiu s-a descoperit că exercițiile pentru brațe pot îmbunătăți mersul la persoanele care au ...

Izoflavonele din soia îmbunătățesc aptitudinile cognitive ale școlarilor

Un studiu recent a identificat o legătură între consumul de izoflavone din alimente pe bază de soia și îmbun�...

Un studiu al Universității Oxford analizează eficacitatea unor tratamente farmacologice pentru insomnie
Cum afectează Neurontin și Lyrica sinapsele creierului?
Probabilitatea de a dezvolta boala Alzheimer, estimată cu o precizie de aproape 100%
Stimularea electrică a creierului - benefică sau dăunătoare?

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Migrena postcoitală

Migrena postcoitală, denumită și cefalgia coitală este o formă rară și severă de migrenă care apare la baz...

De ce apar durerile de cap (migrenele)?

Durerile de cap, cunoscute și sub denumirile de migrene sau cefalee( în funcție de intensitatea manifestărilor)...

Un tratament inovator pentru migrenele cronice

Clinicienii de la Centrul Medical Albany şi de la Empire State College, Universitatea de Stat din New York, Sarato...

Există o asociere între migrene și fluctuațiile estrogenului?

Migrenele pot constitui un factor de risc pentru accident vascular cerebral și infarct miocardic la femei

Dieta săracă în carbohidrați ar putea reduce migrenele

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum