Un nou studiu identifică motivul pentru care unele tipuri de cancer de prostată nu răspund la tratament
Autor: Airinei Camelia

DeÈ™i inhibitori puternici ai receptorului androgenic, precum enzalutamida, îmbunătățesc semnificativ supravieÈ›uirea în cancerul de prostată, o parte semnificativă dintre pacienÈ›i prezintă un non-răspuns primar extrem. Studiul clinic de la Centrul de Oncologie Rogel al Universității din Michigan a explorat mecanismele moleculare ale acestui fenomen prin analiza expresiei genice în tumori de la pacienÈ›i cu cancer de prostată rezistent la castrare (CRPC), înainte de tratamentul cu enzalutamidă.
Enzalutamida È™i alÈ›i inhibitori ai căii receptorului androgenic (ARPI) sunt standarde terapeutice în CRPC, dar până la 30% dintre pacienÈ›i nu răspund. Lipsa unor markeri predictivi È™i a strategiilor terapeutice alternative face ca identificarea unui program molecular de non-răspuns să fie esenÈ›ială.
Despre studiu
Autorii au comparat profilele transcriptomice între două grupuri de pacienÈ›i:
- PacienÈ›i cu lipsă extremă de răspuns (PLER): tratament <3 luni, fără reducere PSA ≥50%.
- PacienÈ›i cu răspuns pe termen lung (PRTL): tratament >24 luni, reducere PSA ≥50%.
Din cei 36 de pacienÈ›i eligibili, 13 aveau date RNA-seq disponibile (3 PLER, 10 PRTL). Clusteringul transcripÈ›ional a separat perfect cele două grupuri, sugerând un program expresional distinct asociat cu non-răspunsul extrem.
Rezultate
DiferenÈ›e transcripÈ›ionale între PLER È™i PRTL
- Analiza GSEA a identificat 22 de seturi de gene activate în grupul PLER, inclusiv căi implicate în tranziÈ›ia epitelial-mezenchimală, răspuns inflamator, dar È™i în reglarea ciclului celular (E2F, G2M checkpoint).
- Factorii de transcripÈ›ie activi în PLER: E2F1, E2F4, FOXM1, JUN.
- Kinaze activate: CDK2, PLK1, AURKA/B.
Identificarea unui program transcripțional PLER
A fost definit un set de 308 gene diferenÈ›ial exprimate asociate cu non-răspunsul extrem. Genele activate erau implicate în:
- EMT și dediferențiere (spermatogeneză, angiogeneză, mio-geneză);
- proliferare celulară (mitotic spindle, E2F, G2M);
Validarea programului PLER și valoarea predictivă
Programul PLER a fost validat în cohorte externe (Dream Team, CHAARTED), demonstrând:
- Răspuns mai slab la tratamente ARPI/ADT în pacienÈ›ii cu scor PLER ridicat (mediana tratamentului: 3,7 luni vs. 10,6 luni).
- Pacienții cu PLER ridicat au beneficiat semnificativ de la chimioterapie cu docetaxel, spre deosebire de cei cu scor PLER scăzut.
CDK2 – È›intă terapeutică potenÈ›ială
CDK2 a fost identificată ca regulator al programului PLER. Inhibarea sa, genetic (siRNA) sau farmacologic (INX-315), a dus la:
- Scăderea viabilității celulelor tumorale cu scor PLER ridicat;
- Reducerea expresiei genelor PLER È™i a activității factorilor de transcripÈ›ie implicaÈ›i în proliferare (E2F, MYBL2);
- Reducerea răspunsului proliferativ fără reactivarea căii AR.
Astfel, CDK2 este o țintă terapeutică promițătoare pentru tumori refractare la ARPI.
Concluzii
Studiul demonstrează că pacienții cu CRPC refractar primar la enzalutamidă prezintă un program molecular distinct, asociat cu activarea căilor proliferative și EMT, reducerea activității AR și sensibilitate la chimioterapie cu docetaxel.
Identificarea acestui program PLER are valoare predictivă clinică și deschide calea pentru terapii personalizate precoce, inclusiv prin utilizarea inhibitorilor de CDK2.
Aceste rezultate oferă o bază moleculară solidă pentru stratificarea pacienților și dezvoltarea de strategii terapeutice țintite pentru formele agresive și refractare de cancer de prostată.
Image by rawpixel.com on Freepik
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Rezultat psa dupa prostatectomie radicala
- Radioterapie in cazul cancerului de prostata
- Relatv tanar (49), la ce sa ma astpt pe viitor ?
- Cancer de prostata
- Cancer de prostata
- Radioterapie dupa indepartarea chirurgicala a prostatei (cancer)
- Rezultate
- Cancer de prostata avansat?