Utilizarea antioxidanților naturali pentru întârzierea declinului producției de testosteron la bărbați în vârstă

Un studiu recent, publicat în revista Nutrients în anul 2024, a analizat utilizarea compușilor polifenolici naturali pentru îmbunătățirea producției de testosteron și prevenirea hipogonadismului asociat cu îmbătrânirea la bărbați. Această cercetare oferă o înțelegere aprofundată a modului în care acești compuși pot influența producția de testosteron și evaluarea lor ca agenți terapeutici potențiali.

Androgenii, produși în principal de celulele Leydig din testicule, sunt esențiali pentru dezvoltarea și menținerea organelor sexuale masculine și a caracteristicilor sexuale secundare. Testosteronul este crucial pentru dezvoltarea structurilor reproductive masculine în perioada embrionară și joacă roluri cheie în timpul pubertății, inclusiv în spermatogeneză și reglarea gonadotropinelor. Odată cu îmbătrânirea, producția de testosteron scade cu aproximativ 1% pe an începând cu vârsta de 30 ani, ceea ce duce la hipogonadism de debut tardiv, caracterizat prin simptome precum libido redus, masă musculară scăzută și densitate osoasă redusă. Este necesară cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin mecanismele prin care compușii polifenolici îmbunătățesc producția de testosteron și pentru a stabili eficacitatea și siguranța acestora ca agenți terapeutici.

Biosinteza testosteronului în celulele Leydig

Celulele Leydig sunt responsabile pentru producția de testosteron în testicule, producând de asemenea androstenedionă și dehidroepiandrosteron (DHEA), deși acești hormoni sunt mai puțin eficienți în activarea receptorului androgenic decât testosteronul. Enzima aromatază (CYP19A1) din celulele Leydig transformă androgenii în estrogeni, dar această conversie este minimă, estrogenii moderând în general producția de steroizi în aceste celule.

Biosinteza testosteronului implică mai multe enzime steroidogenice, inclusiv CYP11A1, CYP17A1, HSD3B și HSD17B3, având colesterolul ca substrat inițial. Colesterolul poate fi produs din acetil coenzima A (acetil-CoA) sau preluat din plasmă prin intermediul lipoproteinelor cu densitate mică (LDL). În condiții normale, celulele Leydig stochează colesterolul sub formă de esteri în picături lipidice și se bazează în principal pe sinteza internă a colesterolului pentru producția de testosteron.

Primul pas în producția de steroizi este translocarea colesterolului în mitocondrii, facilitată de un complex de proteine care include proteina de reglare acută a steroidogenezei (STAR) și proteina translocatorie (TSPO). În mitocondrii, colesterolul este transformat în pregnenolonă de enzima CYP11A1 cu ajutorul ferredoxinei și NADPH. Pregnenolona este apoi convertită în testosteron în reticulul endoplasmatic neted (SER) prin acțiunea enzimelor HSD3B, CYP17A1 și HSD17B3.

Reglarea steroidogenezei

Steroidogeneza în celulele Leydig este reglată în principal de hormonul luteinizant (LH), care activează calea de semnalizare cAMP/PKA, influențând expresia enzimelor steroidogenice. Substraturile PKA includ STAR, esențial pentru transportul colesterolului în mitocondrii, și mai mulți factori de transcripție care reglează expresia genelor steroidogenice. Alte căi de semnalizare, precum MAPK, PKC, CAMK și JAK/STAT, contribuie, de asemenea, la reglarea acestui proces.

Dezvoltarea hipogonadismului masculin de debut tardiv

Hipogonadismul masculin de debut tardiv este caracterizat printr-o scădere a producției de testosteron datorată îmbătrânirii. Această afecțiune este tratată de obicei cu terapie de substituție a testosteronului, care poate avea efecte secundare, precum reducerea spermatogenezei și a fertilității din cauza feedback-ului negativ asupra hipotalamusului și hipofizei. Testosteronul este esențial pentru menținerea masei musculare, densității osoase, funcției sexuale, nivelurilor de energie, sănătății metabolice, funcției cognitive și bunăstării generale. Pe măsură ce bărbații îmbătrânesc și nivelurile de testosteron scad, pot experimenta sarcopenie, densitate minerală osoasă redusă, libido scăzut, disfuncție erectilă, oboseală și declin cognitiv. Menținerea nivelurilor adecvate de testosteron este esențială pentru sănătatea și bunăstarea bărbaților în vârstă.

Antioxidanți naturali și producția de androgeni

Flavonoide

Flavonoidele sunt compuși importanți ai plantelor, prezenți în diverse părți ale acestora. Acestea joacă roluri semnificative în dezvoltarea plantelor și apărarea împotriva patogenilor. Flavonoidele pot fi clasificate în flavanone, flavone, flavonoli și antocianidine. Acestea sunt asociate cu numeroase beneficii pentru sănătate, inclusiv prevenirea cancerului și reducerea riscului de boli cardiovasculare și neurodegenerative. Flavonele, cum ar fi luteolina și apigenina, găsite în țelină, cimbru și pătrunjel, pot stimula expresia genelor steroidogenice și îmbunătăți producția de androgeni în celulele Leydig.

Isoflavone

Isoflavonele, cum ar fi genisteina și daidzeina, găsite în soia și năut, pot perturba semnalizarea estrogenică în testicule. Concentrațiile mari de isoflavone pot reduce steroidogeneza în celulele Leydig. În timp ce unele studii sugerează că isoflavonele scad nivelurile de testosteron, altele nu indică efecte semnificative asupra testosteronului.

Flavonoli

Flavonolii, cum ar fi quercetina și myricetina, prezenți în fructe de pădure, mere și ceai, îmbunătățesc steroidogeneza și funcția testiculară. Quercetina îmbunătățește nivelurile de testosteron la șoarecii masculi expuși la disruptori endocrini. Totuși, efectele sale asupra sintezei testosteronului pot varia între specii.

Flavanone

Flavanonele, cum ar fi naringenina, găsite în grapefruit, pot crește nivelurile serice de testosteron și preveni scăderea testosteronului cauzată de disruptori endocrini.

Catechine

Catechinele din mere, vin roșu și ceai pot crește nivelurile plasmatice de testosteron la șobolanii masculi. Cu toate acestea, unele studii au raportat că polifenolii din ceaiul verde inhibă sinteza androgenilor.

Antocianidine

Antocianidinele din fructe de pădure și struguri sunt cunoscute pentru proprietățile lor antioxidante și antimicrobiene. Ele pot îmbunătăți steroidogeneza prin inhibarea ciclooxigenazei-2 (COX2) și modularea semnalizării MAPK.

Derivați ai acidului fenetil esterului hidroxicinamic

Acizii hidroxicinamici, precum esterul fenetil al acidului ferulic, pot îmbunătăți producția de androgeni prin creșterea expresiei genelor legate de steroidogeneză în celulele Leydig.

Resveratrol și gigantol

Resveratrolul din struguri și vin roșu îmbunătățește spermatogeneza și producția de testosteron, dar poate inhiba producția de androgeni în unele condiții. Gigantolul, izolat din orhidee, poate îmbunătăți producția de progesteron și steroidogeneza în celulele Leydig.

Concluzii

Pentru a rezuma, nivelurile plasmatice de compuși polifenolici naturali în intervalul micromolar pot fi atinse cu o dietă bogată în fructe și legume, susținând funcția optimă a celulelor Leydig. Flavonoidele cu un schelet 5,7-dihidroxychromen-4-one îmbunătățesc expresia STAR și sinteza androgenilor, indicând efecte sinergice potențiale asupra steroidogenezei.

Hipogonadismul de debut tardiv

Hipogonadismul de debut tardiv reprezintă o scădere a producției de testosteron legată de vârstă. Această afecțiune poate conduce la simptome precum libido redus, scăderea masei musculare, densitate osoasă redusă și oboseală. Tratamentul de bază este terapia de substituție cu testosteron, care vine cu riscuri și efecte secundare. Mecanismele prin care antioxidanții naturali pot preveni acest declin oferă noi direcții pentru cercetare și tratamente potențiale fără efectele adverse ale terapiei hormonale tradiționale.