Utilizarea smartphone-ului și starea de bine mentală: un studiu longitudinal obiectiv

Smartphone-urile sunt omniprezente, fiind utilizate în activități cotidiene precum comunicarea, navigarea, gestionarea finanțelor, sănătatea sau rețelele sociale. În prezent, 6,7 miliarde de persoane (aproximativ 84% din populația globală) dețin un smartphone. Aceste dispozitive au devenit indispensabile, iar întrebările legate de impactul lor asupra sănătății mintale sunt din ce în ce mai urgente, în special în rândul factorilor decizionali și al cercetătorilor. Un punct central de interes este înțelegerea modului în care tiparele obiective de utilizare a smartphone-ului se corelează cu starea de bine psihologică, și dacă există relații cauzale între aceste variabile.

Context și limitele cercetărilor anterioare

Până în prezent, majoritatea studiilor s-au bazat pe auto-raportări privind utilizarea dispozitivelor, deși acestea prezintă corelații scăzute cu datele obiective. În plus, s-au observat rezultate contradictorii cu privire la asocierea dintre utilizarea smartphone-ului și simptomele de sănătate mintală. Sunt necesare abordări metodologice robuste care să investigheze relațiile temporale, efectele între și intra-subiecți, și diferențele dintre aplicațiile sociale și non-sociale.

Despre studiu

Acest studiu a analizat 10.099 de adulți din SUA, colectând peste 250.000 de zile de date obiective privind utilizarea smartphone-urilor și starea de spirit auto-raportată zilnic timp de patru săptămâni. Studiul a fost realizat în colaborare cu o companie tehnologică (Google), oferind acces la date de amploare imposibil de obținut altfel.

Întrebări-cheie adresate:

• Cât de frecvent își folosesc adulții smartphone-ul?
• Care sunt nivelurile tipice de utilizare pentru aplicații sociale vs non-sociale?
• Cum variază utilizarea dispozitivelor în relație cu starea de bine psihologică (concomitent și prospectiv)?
• Există efecte diferite în funcție de vârstă și gen?

Rezultate

Tipare descriptive ale utilizării smartphone-ului

• Media deblocarilor zilnice: 41 (1,71 pe oră).
• Timpul mediu petrecut în aplicații: 364 minute/zi (media aplicațiilor non-sociale = 295 min; aplicații sociale = 42,7 min).
• Distribuțiile au fost puternic asimetrice: mulți utilizatori au petrecut peste 300 de minute/zi în aplicații sociale.
• 32,5% dintre participanți au prezentat scoruri PHQ-8 ≥ 10, sugerând simptome depresive moderate-severe.

Utilizarea smartphone-ului prezicând starea de spirit

Aplicații sociale: Nu s-au observat efecte semnificative nici în analiza între-subiecți, nici intra-subiecți. Doar la tineri, utilizarea crescută a aplicațiilor sociale s-a asociat cu o dispoziție mai scăzută în săptămâna următoare.

Aplicații non-sociale:

• Între-subiecți: utilizarea crescută s-a asociat cu dispoziție mai scăzută.
• Intra-subiecți: utilizarea crescută față de propria medie s-a asociat cu dispoziție mai bună.
• Aceste efecte au fost replicate și în analizele prospective (săptămâna următoare).

Starea de spirit prezicând utilizarea aplicațiilor

Nu s-au observat asocieri semnificative între dispoziția generală și utilizarea ulterioară a aplicațiilor sociale sau non-sociale, cu o excepție: dispoziția mai bună într-o săptămână a prezis o utilizare ușor crescută a aplicațiilor non-sociale în săptămâna următoare.

Factori demografici

• Vârsta mai mică s-a asociat cu dispoziție mai joasă și cu utilizare mai intensă a aplicațiilor sociale.
• Femeile și persoanele genderqueer au raportat dispoziții mai joase și au utilizat mai frecvent aplicații din ambele categorii.

Interpretare

Rezultatele acestui studiu de amploare arată că nu există asocieri consistente sau semnificative între utilizarea aplicațiilor sociale și dispoziție. Relațiile identificate pentru aplicațiile non-sociale au fost contradictorii între analizele între-subiecți și intra-subiecți, indicând un posibil efect de tip Simpson’s paradox. Pe scurt:

• Utilizarea mai mare decât media generală → asociere cu dispoziție joasă.
• Utilizarea mai mare decât propria medie → asociere cu dispoziție mai bună.

Chiar și asocierile semnificative statistic au avut dimensiuni de efect extrem de mici, necesitând modificări imposibil de realizat în viața reală (ex. +18h/zi în utilizare) pentru a produce o schimbare de un punct în dispoziție.

Concluzii

Acest studiu oferă dovezi puternice că utilizarea smartphone-urilor nu are un impact semnificativ asupra stării de bine mintale pe termen scurt. Asocierile observate sunt slabe și inconsistente, iar direcția cauzală este neclară. În loc să se concentreze pe volumul general de utilizare, cercetările viitoare ar trebui să exploreze contextul și calitatea experiențelor digitale, factorii care mediază efectele și grupurile vulnerabile (ex. adolescenți).