Utilizarea smartphone-ului și starea de bine mentală: un studiu longitudinal obiectiv
Autor: Airinei Camelia

Smartphone-urile sunt omniprezente, fiind utilizate în activități cotidiene precum comunicarea, navigarea, gestionarea finanÈ›elor, sănătatea sau reÈ›elele sociale. În prezent, 6,7 miliarde de persoane (aproximativ 84% din populaÈ›ia globală) deÈ›in un smartphone. Aceste dispozitive au devenit indispensabile, iar întrebările legate de impactul lor asupra sănătății mintale sunt din ce în ce mai urgente, în special în rândul factorilor decizionali È™i al cercetătorilor. Un punct central de interes este înÈ›elegerea modului în care tiparele obiective de utilizare a smartphone-ului se corelează cu starea de bine psihologică, È™i dacă există relaÈ›ii cauzale între aceste variabile.
Context și limitele cercetărilor anterioare
Până în prezent, majoritatea studiilor s-au bazat pe auto-raportări privind utilizarea dispozitivelor, deÈ™i acestea prezintă corelaÈ›ii scăzute cu datele obiective. În plus, s-au observat rezultate contradictorii cu privire la asocierea dintre utilizarea smartphone-ului È™i simptomele de sănătate mintală. Sunt necesare abordări metodologice robuste care să investigheze relaÈ›iile temporale, efectele între È™i intra-subiecÈ›i, È™i diferenÈ›ele dintre aplicaÈ›iile sociale È™i non-sociale.
Despre studiu
Acest studiu a analizat 10.099 de adulÈ›i din SUA, colectând peste 250.000 de zile de date obiective privind utilizarea smartphone-urilor È™i starea de spirit auto-raportată zilnic timp de patru săptămâni. Studiul a fost realizat în colaborare cu o companie tehnologică (Google), oferind acces la date de amploare imposibil de obÈ›inut altfel.
Întrebări-cheie adresate:
- Cât de frecvent îÈ™i folosesc adulÈ›ii smartphone-ul?
- Care sunt nivelurile tipice de utilizare pentru aplicații sociale vs non-sociale?
- Cum variază utilizarea dispozitivelor în relaÈ›ie cu starea de bine psihologică (concomitent È™i prospectiv)?
- Există efecte diferite în funcÈ›ie de vârstă È™i gen?
Rezultate
Tipare descriptive ale utilizării smartphone-ului
- Media deblocarilor zilnice: 41 (1,71 pe oră).
- Timpul mediu petrecut în aplicaÈ›ii: 364 minute/zi (media aplicaÈ›iilor non-sociale = 295 min; aplicaÈ›ii sociale = 42,7 min).
- DistribuÈ›iile au fost puternic asimetrice: mulÈ›i utilizatori au petrecut peste 300 de minute/zi în aplicaÈ›ii sociale.
- 32,5% dintre participanÈ›i au prezentat scoruri PHQ-8 ≥ 10, sugerând simptome depresive moderate-severe.
Utilizarea smartphone-ului prezicând starea de spirit
AplicaÈ›ii sociale: Nu s-au observat efecte semnificative nici în analiza între-subiecÈ›i, nici intra-subiecÈ›i. Doar la tineri, utilizarea crescută a aplicaÈ›iilor sociale s-a asociat cu o dispoziÈ›ie mai scăzută în săptămâna următoare.
Aplicații non-sociale:
- Între-subiecÈ›i: utilizarea crescută s-a asociat cu dispoziÈ›ie mai scăzută.
- Intra-subiecți: utilizarea crescută față de propria medie s-a asociat cu dispoziție mai bună.
- Aceste efecte au fost replicate È™i în analizele prospective (săptămâna următoare).
Starea de spirit prezicând utilizarea aplicaÈ›iilor
Nu s-au observat asocieri semnificative între dispoziÈ›ia generală È™i utilizarea ulterioară a aplicaÈ›iilor sociale sau non-sociale, cu o excepÈ›ie: dispoziÈ›ia mai bună într-o săptămână a prezis o utilizare uÈ™or crescută a aplicaÈ›iilor non-sociale în săptămâna următoare.
Factori demografici
- Vârsta mai mică s-a asociat cu dispoziÈ›ie mai joasă È™i cu utilizare mai intensă a aplicaÈ›iilor sociale.
- Femeile și persoanele genderqueer au raportat dispoziții mai joase și au utilizat mai frecvent aplicații din ambele categorii.
Interpretare
Rezultatele acestui studiu de amploare arată că nu există asocieri consistente sau semnificative între utilizarea aplicaÈ›iilor sociale È™i dispoziÈ›ie. RelaÈ›iile identificate pentru aplicaÈ›iile non-sociale au fost contradictorii între analizele între-subiecÈ›i È™i intra-subiecÈ›i, indicând un posibil efect de tip Simpson’s paradox. Pe scurt:
- Utilizarea mai mare decât media generală → asociere cu dispoziÈ›ie joasă.
- Utilizarea mai mare decât propria medie → asociere cu dispoziÈ›ie mai bună.
Chiar È™i asocierile semnificative statistic au avut dimensiuni de efect extrem de mici, necesitând modificări imposibil de realizat în viaÈ›a reală (ex. +18h/zi în utilizare) pentru a produce o schimbare de un punct în dispoziÈ›ie.
Concluzii
Acest studiu oferă dovezi puternice că utilizarea smartphone-urilor nu are un impact semnificativ asupra stării de bine mintale pe termen scurt. Asocierile observate sunt slabe È™i inconsistente, iar direcÈ›ia cauzală este neclară. În loc să se concentreze pe volumul general de utilizare, cercetările viitoare ar trebui să exploreze contextul È™i calitatea experienÈ›elor digitale, factorii care mediază efectele È™i grupurile vulnerabile (ex. adolescenÈ›i).
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni