Utilizarea smartphone-ului și starea de bine mentală: un studiu longitudinal obiectiv

Utilizarea smartphone-ului și starea de bine mentală: un studiu longitudinal obiectiv

©

Autor:

Utilizarea smartphone-ului și starea de bine mentală: un studiu longitudinal obiectiv

Smartphone-urile sunt omniprezente, fiind utilizate în activități cotidiene precum comunicarea, navigarea, gestionarea finanÈ›elor, sănătatea sau reÈ›elele sociale. În prezent, 6,7 miliarde de persoane (aproximativ 84% din populaÈ›ia globală) deÈ›in un smartphone. Aceste dispozitive au devenit indispensabile, iar întrebările legate de impactul lor asupra sănătății mintale sunt din ce în ce mai urgente, în special în rândul factorilor decizionali È™i al cercetătorilor. Un punct central de interes este înÈ›elegerea modului în care tiparele obiective de utilizare a smartphone-ului se corelează cu starea de bine psihologică, È™i dacă există relaÈ›ii cauzale între aceste variabile.

Context și limitele cercetărilor anterioare

Până în prezent, majoritatea studiilor s-au bazat pe auto-raportări privind utilizarea dispozitivelor, deÈ™i acestea prezintă corelaÈ›ii scăzute cu datele obiective. În plus, s-au observat rezultate contradictorii cu privire la asocierea dintre utilizarea smartphone-ului È™i simptomele de sănătate mintală. Sunt necesare abordări metodologice robuste care să investigheze relaÈ›iile temporale, efectele între È™i intra-subiecÈ›i, È™i diferenÈ›ele dintre aplicaÈ›iile sociale È™i non-sociale.

Despre studiu

Acest studiu a analizat 10.099 de adulÈ›i din SUA, colectând peste 250.000 de zile de date obiective privind utilizarea smartphone-urilor È™i starea de spirit auto-raportată zilnic timp de patru săptămâni. Studiul a fost realizat în colaborare cu o companie tehnologică (Google), oferind acces la date de amploare imposibil de obÈ›inut altfel.

Întrebări-cheie adresate:

  • Cât de frecvent îÈ™i folosesc adulÈ›ii smartphone-ul?
  • Care sunt nivelurile tipice de utilizare pentru aplicaÈ›ii sociale vs non-sociale?
  • Cum variază utilizarea dispozitivelor în relaÈ›ie cu starea de bine psihologică (concomitent È™i prospectiv)?
  • Există efecte diferite în funcÈ›ie de vârstă È™i gen?

Rezultate

Tipare descriptive ale utilizării smartphone-ului

  • Media deblocarilor zilnice: 41 (1,71 pe oră).
  • Timpul mediu petrecut în aplicaÈ›ii: 364 minute/zi (media aplicaÈ›iilor non-sociale = 295 min; aplicaÈ›ii sociale = 42,7 min).
  • DistribuÈ›iile au fost puternic asimetrice: mulÈ›i utilizatori au petrecut peste 300 de minute/zi în aplicaÈ›ii sociale.
  • 32,5% dintre participanÈ›i au prezentat scoruri PHQ-8 ≥ 10, sugerând simptome depresive moderate-severe.

Utilizarea smartphone-ului prezicând starea de spirit

AplicaÈ›ii sociale: Nu s-au observat efecte semnificative nici în analiza între-subiecÈ›i, nici intra-subiecÈ›i. Doar la tineri, utilizarea crescută a aplicaÈ›iilor sociale s-a asociat cu o dispoziÈ›ie mai scăzută în săptămâna următoare.

Aplicații non-sociale:

  • Între-subiecÈ›i: utilizarea crescută s-a asociat cu dispoziÈ›ie mai scăzută.
  • Intra-subiecÈ›i: utilizarea crescută față de propria medie s-a asociat cu dispoziÈ›ie mai bună.
  • Aceste efecte au fost replicate È™i în analizele prospective (săptămâna următoare).

Starea de spirit prezicând utilizarea aplicaÈ›iilor

Nu s-au observat asocieri semnificative între dispoziÈ›ia generală È™i utilizarea ulterioară a aplicaÈ›iilor sociale sau non-sociale, cu o excepÈ›ie: dispoziÈ›ia mai bună într-o săptămână a prezis o utilizare uÈ™or crescută a aplicaÈ›iilor non-sociale în săptămâna următoare.

Factori demografici

  • Vârsta mai mică s-a asociat cu dispoziÈ›ie mai joasă È™i cu utilizare mai intensă a aplicaÈ›iilor sociale.
  • Femeile È™i persoanele genderqueer au raportat dispoziÈ›ii mai joase È™i au utilizat mai frecvent aplicaÈ›ii din ambele categorii.

Interpretare

Rezultatele acestui studiu de amploare arată că nu există asocieri consistente sau semnificative între utilizarea aplicaÈ›iilor sociale È™i dispoziÈ›ie. RelaÈ›iile identificate pentru aplicaÈ›iile non-sociale au fost contradictorii între analizele între-subiecÈ›i È™i intra-subiecÈ›i, indicând un posibil efect de tip Simpson’s paradox. Pe scurt:

  • Utilizarea mai mare decât media generală → asociere cu dispoziÈ›ie joasă.
  • Utilizarea mai mare decât propria medie → asociere cu dispoziÈ›ie mai bună.


Chiar È™i asocierile semnificative statistic au avut dimensiuni de efect extrem de mici, necesitând modificări imposibil de realizat în viaÈ›a reală (ex. +18h/zi în utilizare) pentru a produce o schimbare de un punct în dispoziÈ›ie.

Concluzii

Acest studiu oferă dovezi puternice că utilizarea smartphone-urilor nu are un impact semnificativ asupra stării de bine mintale pe termen scurt. Asocierile observate sunt slabe È™i inconsistente, iar direcÈ›ia cauzală este neclară. În loc să se concentreze pe volumul general de utilizare, cercetările viitoare ar trebui să exploreze contextul È™i calitatea experienÈ›elor digitale, factorii care mediază efectele È™i grupurile vulnerabile (ex. adolescenÈ›i).


Data actualizare: 17-10-2025 | creare: 17-10-2025 | Vizite: 124
Bibliografie
Winbush A. (2025). Smartphone use in a large US adult population: Temporal associations between objective measures of usage and mental well-being. PNAS. https://doi.org/10.1073/pnas.2427311122 https://www.pnas.org/doi/10.1073/pnas.2427311122
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Cum sunt afectaÈ›i copiii de dependenÈ›a de smartphone a părinÈ›ilor?
  • Exces în folosirea telefonului - când să ne îngrijorăm?
  • Poate utilizarea smartphone-ului să producă sindromul de tunel carpian?
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum