Valaciclovir nu încetinește progresia bolii Alzheimer la pacienții cu infecție herpetică anterioară

©

Autor:

Valaciclovir nu încetinește progresia bolii Alzheimer la pacienții cu infecție herpetică anterioară

Pe 29 iulie 2025, în cadrul Alzheimer's Association International Conference, cercetătorii de la Columbia University Vagelos College of Physicians and Surgeons au prezentat primele rezultate ale unui studiu clinic randomizat care a evaluat dacă tratamentul antiviral cu valaciclovir poate influența evoluția bolii Alzheimer la pacienții aflați în stadii incipiente și cu infecție anterioară cu virus herpes simplex. Rezultatele arată că valaciclovir nu are efect semnificativ asupra progresiei bolii.

Context

Ipoteza conform căreia infecțiile herpetice pot contribui la apariția sau progresia bolii Alzheimer a câștigat teren în ultimul deceniu. Această idee se bazează pe mai multe observații:

  • 60%–70% dintre americani sunt infectați cu virusuri herpes simplex (HSV1 și HSV2).

  • Aceste virusuri rămân latente în sistemul nervos după infecția inițială și pot fi reactivate periodic.

  • Studii post-mortem au detectat ADN viral HSV1 în plăcile de amiloid din creierul pacienților cu Alzheimer.

  • Alte studii epidemiologice au sugerat că pacienții tratați cu antivirale pentru infecții herpetice aveau un risc mai scăzut de a fi diagnosticați ulterior cu Alzheimer.

Pe acest fond, valaciclovir – un antiviral frecvent utilizat în tratamentul infecțiilor cu herpes – a fost considerat un candidat promițător pentru încetinirea evoluției bolii Alzheimer. Însă până în acest moment nu existau dovezi din studii clinice controlate care să valideze această ipoteză.

Despre studiul actual

Studiul a fost dublu-orb, randomizat și controlat cu placebo, desfășurat timp de 18 luni și a inclus 120 de participanți, cu următoarele caracteristici:

  • Vârstă medie: 71 de ani

  • Diagnosticați cu boală Alzheimer incipientă sau afectare cognitivă ușoară, confirmată prin imagistică cerebrală sau biomarkeri din sânge

  • Toți participanții aveau anticorpi specifici HSV1 sau HSV2, indicând o infecție herpetică anterioară

Participanții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri:

  • Un grup a primit valaciclovir zilnic

  • Celălalt grup a primit placebo

Pe parcursul studiului, cercetătorii au monitorizat:

  • Funcția cognitivă prin teste standardizate de memorie și atenție

  • Modificări structurale cerebrale prin imagistică (inclusiv amiloid și tau)

  • Răspunsuri diferențiate în funcție de vârstă, sex și statusul APOE ε4

Rezultate

După 18 luni de tratament, nu s-au observat diferențe semnificative între grupuri în ceea ce privește evoluția bolii:

  • Grupul placebo a obținut ușor scoruri mai bune la unele teste cognitive, dar diferențele nu au fost statistic semnificative

  • Nu s-au înregistrat diferențe semnificative în:

    • Depunerile de amiloid și tau

    • Alte modificări structurale cerebrale

    • Evoluția clinică globală

De asemenea, stratificarea pe grupe de vârstă, sex sau status APOE ε4 nu a evidențiat nicio subgrupă care să beneficieze de pe urma tratamentului antiviral.

Declarația coordonatorului studiului, prof. dr. D.P. Devanand:

„Căutam un semnal că valaciclovirul ar fi mai eficient decât placebo – dar acest semnal nu a existat. Uneori, grupul placebo a avut rezultate chiar ușor mai bune.”

Concluzii și implicații clinice

Acest prim studiu clinic randomizat care a testat ipoteza unei legături terapeutice între tratamentul antiviral și evoluția bolii Alzheimer oferă un rezultat clar: valaciclovir nu are efect terapeutic la pacienții cu boală Alzheimer incipientă și infecție anterioară cu HSV.

Implicarea potențială a infecției herpetice în patogeneza bolii Alzheimer rămâne un subiect de interes, dar acest studiu sugerează că:

  • Antiviralele precum valaciclovir nu sunt eficiente în stadiile deja manifeste ale bolii

  • Nu există deocamdată dovezi suficiente pentru a recomanda tratamentul antiviral la pacienții cu Alzheimer și seropozitivitate HSV

Rămâne deschisă întrebarea dacă tratamentul antiviral precoce, imediat după infecția herpetică, ar putea reduce riscul dezvoltării bolii Alzheimer – însă acest aspect necesită studii prospective pe termen lung.


Data actualizare: 04-08-2025 | creare: 04-08-2025 | Vizite: 177
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Ar putea exista o legătură între constipație și infecțiile herpetice?
  • De ce nu se recomandă administrarea zilnică de ibuprofen pentru prevenția Alzheimerului
  • Rezultatele privind beneficiile cognitive ale curcuminului sunt promițătoare
  •