5 metode pentru un somn odihnitor

5 metode pentru un somn odihnitor

©

Autor:

5 metode pentru un somn odihnitor

Lipsa unui somn odihnitor este o problemă des întâlnită. Acest fapt poate fi extrem de îngrijorător È™i frustrant È™i de aceea, am pregătit o listă cu 5 metode prin care puteÈ›i să vă îmbunătățiÈ›i calitatea somnului.

Cantitatea de somn de care avem nevoie se modifică odată cu înaintarea în vârstă, dar în medie, adulÈ›ii au nevoie să doarmă între 7 È™i 9 ore pe noapte pentru a fi odihniÈ›i. Somnul are un rol foarte important în ceea ce priveÈ™te sănătatea È™i starea de bine, precum È™i în protejarea sănătății fizice, mintale, a calității È™i siguranÈ›ei vieÈ›ii. În fapt, lipsa somnului reprezintă un impediment către o viață sănătoasă.

Somnul odihnitor îmbunătățeÈ™te capacitatea de învățare È™i atenÈ›ia, vă ajută să luaÈ›i decizii, să vă menÈ›ineÈ›i sănătatea inimii È™i echilibrul hormonal È™i vă protejează sistemul imunitar. În schimb, somnul insuficient a fost corelat cu comportamenul de asumare a riscurilor, depresie È™i cu un risc crescut de obezitate, diabet È™i accidente de maÈ™ină.

Conform National Sleep Foundation, somnul odihnitor presupune să:

  • dormiÈ›i cel puÈ›in 85% din timpul petrecut în pat;
  • adormiÈ›i în mai puÈ›in 30 de minute;
  • nu vă treziÈ›i mai mult de o dată pe noapte;
  • dacă se întâmplă să vă treziÈ›i, rămâneÈ›i treaz pentru maximum 20 de minute.


Chiar dacă nu este posibil să controlați toți factorii care interferează cu un somn de calitate, puteți să modificați comportamentele și obiceiurile zilnice pentru a avea parte de un somn mai bun.

1. Fixați-vă un program de somn

Respectarea unui program de somn presupune să mergeÈ›i la culcare È™i să vă treziÈ›i la aceeaÈ™i oră în fiecare zi, chiar È™i în weekenduri.
Corpul nostru funcÈ›ionează după ceasul intern numit ritm circadian, care coincide, în general, cu ciclul de zi È™i noapte. Ritmul circadian sau succesiunile de somn/trezire se află într-un circuit de 24 de ore care alternează între somnolență È™i vigilență la intervale regulate.

Ritmul circadian funcÈ›ionează cel mai bine atunci când vă formaÈ›i obiceiuri în ceea priveÈ™te somnul, cum ar fi aceeaÈ™i oră de culcare È™i de trezire. Factori precum: diferenÈ›a de fus orar, ora de vară sau petrecerea nopÈ›ilor în faÈ›a televizorului pentru a urmări emisiunea preferată sunt extrem de dăunători pentru somn. Efectele pot È™i simÈ›ite la nivelul capacității de concentrare, din cauza dereglării ritmului circadian.

Conform cercetărilor recente, programul regulat de somn este asociat cu un nivel crescut de fericire dimineaÈ›a È™i seara, sănătate È™i stare de calm pe parcursul săptămânii, în timp ce somnul neregulat este corelat cu performanÈ›e academice scăzute, întârzierea somnului, dificultăți la trezire È™i încetinirea procesului de eliberare a hormonului de stimulare a somnului, melatonină.

Dacă vă formaÈ›i un program regulat de somn o să observaÈ›i că în timp nu o să mai aveÈ›i nevoie de alarmă la trezire, pe lângă celelalte avantaje.

2. Creșteți expunerea la lumina zilei

SpecialiÈ™tii recomandă o plimbare în aer liber timp de cel puÈ›in 30 de minute în fiecare zi, pentru un somn odihnitor.
Se pare că expunerea la lumina electrică întârzie ceasul biologic cu aproximativ 2 ore. Oamenii de È™tiință au descoperit recent că soluÈ›ia pentru resetarea ceasului intern este petrecerea cât mai îndelungată a timpului în aer liber, la lumina soarelui.
Soarele joacă un rol esenÈ›ial în procesul de reglare a programului de somn, căci suntem „programaÈ›i” să ne trezim când este lumină È™i să adormim când este întuneric. Expunerea la lumina strălucitoare stimulează o cale nervoasă de la nivelul retinei, care este porÈ›iunea ochiului sensibilă la lumină, spre o zonă a creierului nostru numită hipotalamus.

Nucleul suprachiasmatic, o regiune minusculă a hipotalamusului, semnalează alte părți ale creierului care controlează temperatura corpului, hormonii și alte funcții care determină dacă ne simțim somnolenți sau alerți.
Lumina dimineÈ›ii avertizează nucleul suprachiasmatic să înceapă procese cum ar fi creÈ™terea temperaturii corpului, eliberarea hormonilor stimulatori (inclusiv cortizolul) È™i întârzierea eliberării hormonilor care promovează somnul (cum ar fi melatonina) până devine întuneric.
Pe măsură ce soarele apune, nivelul de melatonină din sânge creÈ™te rapid, ceea ce duce la senzaÈ›ia de somnolență. Nivelul de melatonină rămâne ridicat pe tot parcursul nopÈ›ii, până dimineaÈ›a, când începe să scadă.

Există o varietate de modalități prin care puteÈ›i profita de lumina soarelui, de la a lua micul dejun lângă o fereastră È™i petrecerea pauzelor de lucru afară, până la a lăsa cât mai multă lumină naturală să intre în casă sau în spaÈ›iul de lucru.

3. Reduceți expunerea la lumină albastră pe timpul nopții

Soarele este cea mai importantă sursă de lumină albastră. Aceasta are rolul de a regla ritmul circadian, spunându-ne când trebuie să dormim È™i când să fim activi. Lumina albastră generată de soare poate aduce beneficii somnului, dar lumina albastră emisă de LED-uri poate afecta somnul.
Multe persoane se uită la televizor sau folosesc smartphone-ul în pat, înainte de culcare, dar se pare că aceste obiceiuri sunt total dăunătoare somnului.

Este puÈ›in probabil să renunțăm la telefoane seara, dar există câÈ›iva paÈ™i pe care îi putem urma pentru a reduce efectele negative:

  • limitarea timpului petrecut în faÈ›a telefonului;
  • utilizarea filtrelor pentru ecran;
  • folosirea de ochelari care să blocheze lumina albastră;
  • folosirea de lentile cu tratament anti-reflex;
  • setarea modului „noapte” pe telefon;
  • descărcarea de aplicaÈ›ii care să reducă lumina albastră.


Prea multă expunere la lumina artificială înainte de somn vă poate împiedica să dormiÈ›i bine. De aceea, este indicat ca seara să reduceÈ›i expunerea la lumină, pentru a vă asigura că somnul nu este perturbat.

4. ÎmbunătățiÈ›i activitatea fizică È™i calitatea dietei

Acordând atenÈ›ie activității fizice, precum È™i mâncării È™i băuturilor consumate vă puteÈ›i îmbunătăți în mod considerabil calitatea somnului.

Activitățile fizice desfășurate în aer liber, cu intensitate moderată È™i crescută timp de 150 de minute pe săptămână pot îmbunătăți cu până la 65% calitatea somnului.
Mai mult decât atât, cifrele arată că respectarea unui program de exerciÈ›ii fizice ar putea reduce riscul crampelor de la nivelul picioarelor cu 68%, iar dificultățile de concentrare vor fi diminuate cu 48%. Cu toate acestea, evitaÈ›i practicarea de exerciÈ›ii fizice prea aproape de ora de somn.

De asemenea, este foarte important ca sportul să fie corelat cu o dietă sănătoasă, pentru a putea profita din plin de avantajele pe care le oferă. Cercetătorii sugerează că mesele sărace în grăsimi, dar bogate în proteine vă pot ajuta să adormiÈ›i mai repede, în timp ce un consum mai mare de fibre determină mai mult timp petrecut în stadiul profund al somnului cu unde lente.
Dimpotrivă, consumul de alimente bogate în grăsimi saturate este corelat cu mai puÈ›in timp petrecut în faza de somn profund, iar o cantitate mare de zahar poate provoca treziri repetate.

De asemenea, ar trebui să vă gândiÈ›i mai bine dacă vreÈ›i să savuraÈ›i o cană de cafea după serviciu, pentru că efectele acesteia asupra somnului sunt semnificative, chiar È™i atunci când este consumată cu 6 ore înainte.

5. Practicați exerciții de atenție și concentrare prin intermediul meditației

Mindfulness ar putea fi ultima piesă a puzzle-ului de îmbunătățire a somnului. AÈ™a cum activitatea fizică este strâns legată de nutriÈ›ie, la fel este È™i în cazul somnului È™i mindfulness.
MeditaÈ›ia mindfulness are ca scop creÈ™terea concentrării mentale, îmbunătățirea gradului de conÈ™tientizare a gândurilor È™i exprienÈ›elor È™i diminuarea stresului, astfel încât poate fi o tehică folositoare pentru gestionarea problemelor legate de somn.

Un număr tot mai mare de studii sugerează că mindfulness contribuie la gestionarea stresului, anxietății, depresiei, scăderii în greutate, dificultăților de relaÈ›ionare È™i productivității, fiind considerată a fi cel mai recent instrument de rezolvare a tulburărilor somnului.

Practic, având un scop de a coborî din pat dimineaÈ›a veÈ›i avea parte de un somn mai odihnitor, reducerea apneei de somn precum È™i a sindromului picioarelor neliniÈ™tite. Dacă întâmpinaÈ›i dificultăți în identificarea unui scop în viață, mindfulness vă poate ajuta în acest sens. De asemenea, s-a demonstrat că mindfulness are efecte benefice È™i asupra persoanelor în vârstă, care suferă de tulburări constante ale somnului.

Sursa: Medical News Today


Data actualizare: 29-12-2018 | creare: 28-09-2017 | Vizite: 1856
Bibliografie
Five ways to get a good night's sleep, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/319371.php
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Somnul la vârsta a treia
  • Ce se întâmplă dacă nu dormi suficient?
  • Creierul îmbătrâneÈ™te mai repede dacă nu dormim suficient
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum