Durerea de cap

Durerea de cap, numită în termeni de specialitate „cefalee”, este unul dintre cele mai frecvente motive de adresare la medic. Totuși, este și o problemă care poate fi prevenită sau vindecată cu ușurință, în cele mai multe cazuri. Durerea de cap severă sau provocată de alte probleme de sănătate este rară, dar necesită detecție și tratament specific.

Durerea de cap „banală”, pe care o resimte practic orice persoană într-un anumit punct al vieții, se numește cefalee de tensiune. Se suspectează că acest tip de durere de cap este cauzat de modul de viață sau obiceiuri nesănătoase. Mai rară și mai severă este migrena, durere de cap foarte pronunțată, ce durează câteva ore, asociată cu sensibilitatea la lumină, grețuri și alte simptome care stingheresc activitățile zilnice. Durerea de tip „cefalee cluster” este mult mai rară și o durere extremă se concentrează în jurul unui ochi; spre diferență de migrenă, acest tip de cefalee se întinde pe perioade de câteva săptămâni.

Durerea de cap poate fi și consecința unei alte boli, mai mult sau mai puțin severă, inclusiv:

• Răceală sau gripă
• Sinuzită, otită
• Alergie
• Meningită
• Afectarea articulației temporo-mandibulare (între maxilarul de jos și oasele laterale ale craniului)

Mai mult, cefaleea poate apărea și în urma administrării unor medicamente sau suplimente nutritive.

Este necesar să vă adresați unui medic dacă durerea este foarte puternică, încât vă oprește din realizarea activităților zilnice, dacă se înrăutățește în următoarele ore sau dacă aveți alte simptome inexplicabile - greață, vărsături, afectarea vederii, probleme de mișcare, vorbire greoaie, confuzie. În plus, durerea de cap puternică ce apare la vârste neobișnuite (înainte de 5 ani sau după 50 de ani) poate semnala existența unei probleme de sănătate ce necesită investigații. Chiar dacă nu aveți aceste semne de gravitate, adresați-vă medicului dacă suferiți de durere de cap un timp îndelungat, pentru că există soluții. După o discuție și o consultație generală, axată pe regiunea capului și a gâtului, medicul vă poate recomanda diferite investigații suplimentare, în funcție de simptomele pe care le aveți.

Tratamentul durerii de cap se realizează prin metode de prevenție și atenuare a durerii, cu medicamente disponibile fără rețetă, în cazurile simple. În cazul migrenelor și al cefaleei de tip cluster, poate fi necesară medicația specifică. Atunci când s-a descoperit o cauză pentru apariția durerii de cap, cel mai bun tratament este eliminarea acesteia. (1, 2)

Cum și de ce apare durerea de cap

Țesutul cerebral în sine este lipsit de terminații nervoase pentru durere. Dar vasele de sânge din craniu, invelișul creierului (meningele), scalpul, craniul, mușchii si organele de la nivelul capului (gură, nas, urechi, gât, sinusuri.. ) toate au receptori pentru durere. Prin intermediul nervilor, impulsul dureros este trimis către creier. Receptorii sunt „activați” de diverși factori numiți stimuli care pot fi fizici, chimici, mecanici, inflamatori, etc. Până la urmă, durerea apare ca și consecința stimulării acestor receptori din craniu, în urma unei lovituri, compresiuni, sângerări, inflamații (de exemplu, meningită), dilatarea sau contracția vaselor (de exemplu, hipertensiune arterială) și altele. În plus, toate structurile anatomice ale capului care cauzează durere pot determina și transmiterea durerii în așa fel încât să fie percepută ca o durere de cap. Otita medie de exemplu, când se inflamează mucoasa urechii, activează terminațiile nervoase responsabile cu durerea la nivelul urechii, dar și altele din jur, așa încât deseori apare (și) o durere de cap. În apariția celor mai comune tipuri de durere de cap intervin mai mulți din acești factori, astfel încât mecanismul cefaleei este deseori incomplet înțeles.

Există mai multe tipuri de durere de cap, în funcție de cauză și mecanismul specific de apariție și evoluție. Principalele sunt numite „primare”, însemnând că nu există o boală cunoscută sau o substanță care le determină. Acestea includ:

• Durerea de cap tensională sau „comună” - pe care o resimțim toți în anumite momente
• Migrena
• Durerea de cap de tip cluster (în ciorchine)
• Durerea de cap intensă, de „înjunghiere”
• Durerea de cap după activitate intensă
• Durerea de cap care te trezește din somn

La femei, durerea de cap pare a apărea și în anumite perioade de schimbări hormonale - menopauza, sarcina și pastilele contraceptive pot declanșa cefaleea.

Durerea de cap se poate datora și unei alte boli, mai frecvent:

• Afectarea vaselor cerebrale - accident vascular cerebral (ruperea sau blocarea unui vas din creier), anevrisme (dilatarea unui vas)
• Lovitură la nivelul capului - cu acumulare de sânge la diverse nivele ale cutiei craniene, ori fracturi de oase craniene
• Tumori cerebrale (benigne sau maligne) - care ocupă spațiul și comprimă vasele și invelișul creierului
• Infecții și inflamații ale structurilor creierului - meningită, encefalită
• Boli alte altor organe ale capului - otită, sinuzită, glaucom, miopie sau hipermetropie (chiar și purtarea ochelarilor nepotriviți)
• Boli ale articulației temporo-mandibulare - atunci când articulația dintre maxilarul de jos și craniu nu este intactă și corect aliniată, apar inclusiv dureri de cap

Durerea de cap poate apărea și în urma sevrajului la anumite substanțe (cofeină, tutun, droguri), dar și ca urmare a consumului unor medicamente sau a intoxicațiilor:

• Intoxicație cu monoxid de carbon
• Intoxicații cu substanțe de curățat, solvenți, pesticide
• Intoxicații cu compuși metalici
• Codeină
• Antiinflamatoare și antalgice precum aspirină, ibuprofen, diclofenac
• Triptani folosiți pentru migrenă - almotriptan, sumatriptan (2, 3, 4, 5)

Ce fel de durere de cap ar putea fi?

Vom descrie modul de manifestare al celor mai frecvente tipuri de durere de cap, pentru a vă ajuta să discerneți între ele. Acest lucru nu înlocuiește însă o consultație medicală, deci dacă aveți orice dubii sau sau frici legate de durerea dvs. de cap sau nu ați găsit tratamentul corespunzător, adresați-vă medicului.

Durerea de cap tensională

Aceasta este cea mai comună durere de cap și este declanșată de stres fizic sau psihic, anxietate, poziție incorectă timp îndelungat (de exemplu, la calculator sau la telefon), bruxism (scrâșnirea maxilarelor în somn), sărirea meselor, prea puțin somn. Durerea este de obicei mică până la moderată și este de tipul presiunii constante, în zona frunții, cefei sau gâtului, de obicei în ambele părți ale capului. Se poate simți ca și cum o curea se strânge în jurul capului sau capul este „prins într-o menghină”. Această durere poate fi episodică (și durează de la 30 de minute la câteva zile) sau cronică, cu o afectare mai mult de 15 zile pe lună. Nu este legată de hormoni și nu este atât de severă încât să împiedice activitățile zilnice.

Migrena

Durere intensă, de origine vasculară. Este cel mai frecvent resimțită ca și o pulsație dureroasă, pe o singură parte a capului, însoțită de sensibilitate la lumină, mirosuri și zgomote. Poate fi uneori precedată de aură - viziuni luminoase sub formă de valuri sau flashuri, senzație de slăbiciune sau senzația de a fi atins, cu puțin timp înainte de instalarea durerii de cap. Durerea din migrenă crește în intensitate pe măsură ce criza evoluează și când aceasta se termină, apare senzația de oboseală profundă, care poate dura și o zi întreagă. O criză netratată de migrenă poate dura între 4 și 72 de ore și este declanșată de factori diferiți de la o persoană la alta. La femei, este deoseori declanșată de modificări hormonale. În rest, migrena poate apărea de la stres emoțional, modificarea somnului, oboseală, zgomote sau lumini puternice, tutun, sărirea unei mese, hipoglicemie, anumite alimente sau ingrediente (aspartam, monoglutamat de sodiu cofeină, vin, ciocolată, brânzeturi, carne intens procesată, alimente fermentate sau murate).

Durerea de cap în ciorchine (cluster)

Acest tip de durere de cap este mai rar, dar si mai sever decât alte cefalei primare. Durerea intensă apare în aceeași perioadă a zilei, timp de câteva săptămâni. Este resimțită pe o singură parte a capului, deseori în jurul unui ochi și dureaza de la câteva minute până la 3 ore. Poate fi precedată de aură, ca și migrena, și poate fi însoțită de afectarea ochiului și fosei nazale de pe partea afectată, agitație, modificarea tensiunii arteriale, sensibilitate la lumină, zgomote sau mirosuri. Acest tip de durere apare cel mai frecvent la adulți până în 50 de ani și afectează mai mult bărbații.

Durerea de cap de tip „înjunghiere”

Cefaleea de tip „înjunghiere” apare rapid și durează doar câteva secunde, dar are o intensitate mare. De obicei de concentrează în jurul unui ochi sau pe obraz. Durerile apar fie spontan, fie după expunerea la lumină puternică, mișcări bruște, perioade de stres. Episoadele pot fi rare sau pot apărea de mai multe ori pe zi.

Durerea de cap după efort

Aceasta poate fi declanșată de activitate fizică, tuse, strănut sau activitate sexuală și durează de obicei câteva minute (dar uneori se poate prelungi). Poate fi însoțită de greață și vărsături și apare mai des la cei care au migrena în familie.

Dureri de cap secundare:

• Meningită - tratamentul ei este o urgență, așa încât este important sa o identifici. Apare mai des la copii și durerea de cap este acompaniată de febră, sensibilitate la lumină, oboseală și slăbiciune, greață, vărsături, imposibilitatea de a pune bărbia în piept.
• Alte infecții - durerea de cap poate fi prezentă în cazul unei sinuzite (nas înfundat pe o singură parte, durerea, ca o presiune, se înrăutățește la aplecarea capului înainte), amigdalite, otite.
• Accidentul vascular cerebral - blocarea sau ruperea unui vas din creier este un eveniment grav, ce apare mai tarziu după perioada adultă (la vârsta a 3-a). Simptomele clasice sunt paralizia unei jumătăți a feței, modficarea vorbirii (persoana devine incoerentă sau pronunță greu cuvintele), slăbiciunea sau paralizia unui braț. Uneori, acestea pot fi schițate, iar cefaleea se însoțește de furnicături într-o regiune a corpului, slăbiciune, mai ales în fazele inițiale ale infarctului.
• Durerea după o lovitură la cap - durerea de cap poate apărea imediat sau la distanță (chiar luni de zile) după o lovitură în zona capului. Poate fi însoțită de alte simptome - slăbiciune, confuzie, amețeală, afectarea memoriei, convulsii, când sângele se acumulează în creier. Durerea persistentă, de intensitate mică, pe o singură parte a capului, apare mai des când sângele se acumulează între creier și învelișurile sale. (4)

Copiii și durerea de cap

Durerea de cap la copii este destul de frecventă, dar poate fi mai dificil de identificat și tratat corespunzător, pentru că aceștia nu localizează bine durerea, nu pot preciza gradul de severitate ca un adult, mai ales când sunt mici. În plus, deseori apar simptome de însoțire în altă regiune, chiar dacă este vorba despre o durere de cap tensională - în special durerile de burtă sunt comune la copii. Migrena poate apărea încă din copilărie, dar tinde să fie resimțită pe ambele părți ale capului și crizele durează de obicei mai puțin. Semnele care trebuie sa alerteze părinții sunt:

• Lovituri la cap
• Oboseală puternică, somnolență
• Refuzul alimentației
• Febră
• Erupții cutanate
• Sensibilitate la lumină
• Refuzul de a privi la televizor sau calculator sugerează sensibilitate la lumină sau zgomote
• Vărsături

Durerea de cap la copii poate avea aceleași cauze ca și la adult. Ei sunt însă mai sensibili în privința factorilor de mediu - cefaleea poate fi declanșată de stres în familie, certuri, dificultăți la școală, program neregulat de somn sau alimentație, deshidratare, anumite alimente. (5)

Când te prezinți la medic

În general, dacă suferi de durere de cap puternică sau mai multe zile pe lună și vrei să o tratezi, ori copilul tău suferă de durere de cap recurentă, acestea sunt motive suficiente pentru a apela la medic. Sunt însă și situații care cer contactarea rapidă a unui medic, uneori chiar a ambulanței. În general, contactează rapid serviciul medical dacă:

• Durerea de cap a apărut după o lovitură la cap și mai ales dacă sunt și alte simptome (amețeală, slăbiciune, confuzie)
• Durerea s-a instalat rapid și este însoțită de un gât țeapăn, eventual febră, vărsături
• Durere de cap foarte puternică, însoțită de pierderea vederii, vedere dublă, confuzie, pierderea cunoștinței
• Dvs. sau altcineva suferă brusc de furnicături, slăbiciune sau paralizia unui membru, a unei jumătăți de față, vorbire greoaie
• Modificarea unei dureri de cap cronice (se simte altfel, sau este dintr-o dată mai intensă)
• Durerea de cap este însoțită sau urmată de convulsii
• Durere persistentă recent instalată, după vârsta de 50 de ani
• Durerea de cap este nou instalată, la cineva cu HIV/ SIDA (4)

La ce medic te adresezi și la ce să te aștepți

Pentru situațiile grave, în care durerea de cap se asociază cu alte semne și simptome ce sugerează o afecțiune gravă (enumerate anterior), contactați serviciul medical de urgență apelând 112. Pentru alte situații în care apare durerea de cap, primul medic pe care trebuie să-l consultați este medicul de familie. În functie de ce descoperă acesta, diagnosticul poate uneori fi stabilit în această etapă, ori puteți avea nevoie de un consult de specialitate sau mai multe investigații. Medicii care pot fi implicați în elucidarea cauzei unei dureri de cap sunt:

• Neurolog
• Specialist în boli infecțioase
• Endocrinolog
• Pediatru (când cefaleea apare la copii)

În general, veți fi întrebat informații cât mai precise despre durerea de cap, dacă există alte simptome, ce boli mai aveți dvs. sau familia dvs. Întrebările importante includ:

• De când a apărut durerea de cap și de ce vă prezentați la consult acum (și-a schimbat intensitatea)?
• Cât de des apare durerea și cât de mult durează (secunde, minute, ore, zile în șir, este constantă)?
• Cât de intensă este durerea, ce caracter are (descrieți exact cum simțiți - pulsare, tensiune, apăsare, durere ca o înjunghiere, ace, etc.) și unde este localizată? Cât vă limitează durerea activitățile zilnice?
• Ați observat alimente, momente ale zilei, evenimente sau perioade din lună ori an legate de apariția durerii?
• Ce alte simptome mai aveți?
• Ce medicamente luați? Nu uitați să menționați pastilele anticoncepționale și orice tratament naturist, homeopatic, supliment alimentar, etc.
• Ați încercat remedii la domiciliu? Cu ce eficiență?
• Ce boli există în familia dvs? Aveți membri care suferă de migrenă?

Examenul fizic este complet, dar va fi centrat pe cap și gât, unde se vor palpa mușchii coloanei cervicale, articulațiile temporo-mandibulare, arterele superficiale și nervii care pot cauza durerea. Se examinează cu atenție sistemul nervos. De obicei, vi se va măsura tensiunea arterială încă de la prima vizită la medic. Hipertensiunea este foarte rar o cauză a durerii de cap, deși pacienții sunt inclinați să creadă ca aceasta este de vină. Totuși, ea poate complica anumite tipuri de cefalee și le face mai dificil de tratat. (3)

Cum se pune diagnosticul

Chiar dacă este vorba despre o cefalee primară, diagnosticul poate necesita excluderea altor afecțiuni, motiv pentru care medicul vă poate recomanda diverse teste (centrate pe simptomele pe care le aveți) :

• Hemoleucogramă, funcția coagularii
• Teste de sânge sau LCR pentru a arăta prezența unei infecții
• Teste oftalmologice pentru a evalua acuitatea vizuală, examenul fundului de ochi
• Examinări imagistice - CT, RMN - pentru a vedea eventuale modificări ale creierului (inflamații, acumulare de sânge la diferite nivele, accidente vasculare, tumori)
• Electroencefalogramă (EEG) - această examinare măsoară activitatea electrică a creierului, pentru a evidenția eventuale anomalii de transmitere a impulsului nervos (3, 4)

Ce trebuie să știi despre tratament

În general, cefaleea secundară se tratează în primul rând prin adresarea bolii de bază sau eliminarea expunerii la substanța care produce durerea de cap.

În cazul cefaleei primare, există mai multe modalități de tratament medicamentos, care de cele mai multe ori complimentează măsurile luate de către pacient la domiciliu:

• Cefaleea de tensiune - medicamentele care pot fi administrate „la nevoie” includ antiinflamatoare non-steroidiene, cum este ibuprofenul sau aspirină, la pacienții sensibili la prima categorie; se evită codeina, care poate provoca în sine o durere de cap. Este necesară atenția în administrarea acestor medicamente, căci și ele, luate mult timp sau în doze mari, pot avea drept efect secundar durerile de cap. Când există tensiune musculară, medicul poate recomanda și un decontracturant (midocalm) sau fizioterapie.
• Migrena - triptanii (almotriptan, sumotriptan) sunt prima linie de atac în crizele de migrenă; aceștia cresc cantitatea de serotonină din creier și reduc durerea; sunt recomandați mai ales pentru crizele medii-severe. Analgezicele obișnuite (ibuprofen, aspirină, paracetamol) pot fi de ajutor în crizele ușoare. Combinația paracetamol, cafeină și un narcotic pot fi eficiente când durerea nu a cedat la ibuprofen. Când migrenele apar de mai multe ori pe săptămână, medicul poate prescrie medicamente preventive, inclusiv anticonvulsivante, beta-blocante, antidepresive.
• Durerea de tip cluster - este ameliorată de inhalarea de oxigen pe mască, medicamente antipsihotice, anticonvulsivante sau blocante de canale de calciu. Toate acestea sunt prescrise de către un medic. (4)

Dietă și mod de viață

În general, pentru a preveni durerile de cap sau a le ameliora, odată ce au început, puteți lua următoarele măsuri non-medicamentoase:

• Tehnici de relaxare și meditație, pentru a reduce stresul și tensiunea musculară
• Fiziokinetoterapie, pentru a îmbunătăți mobilitatea și a reduce tensiunea musculară
• Un duș fierbinte sau o compresă cu apă caldă pot calma uneori o cefalee de tensiune
• Fiți bine hidratat în fiecare zi (6-8 pahare cu apă pe zi), întrucât deshidratarea poate provoca o durere de cap
• Evitați expunerea directă la soare sau la temperaturi extreme (foarte cald sau foarte frig)
• Țineți un jurnal alimentar pentru a detecta și elimina din dietă eventualele alimente sau băuturi care ar putea declanșa durerea de cap
• Încălziți-vă bine și începeți progresiv activitatea fizică
• Mențineți un program de alimentație și somn
• Întrebați-vă medicul dacă anumite medicamente pe care le administrați nu contribuie la apariția durerilor de cap
• Vitamina B2, magneziul, coenzima Q10 sunt remedii alternative pentru migrenă, a căror eficiență nu este însă stabilită
• În cazul unei migrene, odihniți-vă într-o cameră întunecoasă și liniștită, cu o compresă rece pe frunte (1, 4)

Concluzii - de reținut

• Durerea de cap sau cefaleea poate fi de cauză necunoscută (primară) sau poate apărea ca și consecință a unei alte boli sau substanțe (secundară).
• Atunci când apare frecvent ori este intensă, remediile luate la domiciliu nu au fost eficiente, este indicat să vă consultați medicul de familie. Prea multe analgezice pot și ele da durere de cap, astfel încât este mai bine să obțineți un diagnostic, un tratament și sfaturi țintite către situația dvs.
• Migrena, dar și cefaleea secundară poate apărea și la copii, așa încât este bine să vă adresați medicului de familie sau pediatrului, mai ales dacă durerea de cap apare des, copilul este apatic sau agitat, refuză alimentația sau nu suportă luminile puternice.
• Dacă dvs. sau cineva apropiat are alte simptome precum febră, grețuri, vărsături (ce nu țin de o altă boală pe care o tratați), înțepenirea gâtului, slăbiciune marcată, confuzie, furnicături, paralizie, apelați serviciul de urgențe 112.
• Tratamentul durerii de cap secundare se axează pe eradicarea bolii care a determinat cefaleea. În cazul cefaleei primare, tratamentul este simptomatic și depinde de tipul de durere.
• Durerea de cap „banală”, migrena și alte dureri primare sunt deseori declanșate de către factori de mediu care pot fi evitați. Tehnicile de relaxare, odihna într-o cameră întunecoasă contribuie la dispariția durerii. (4)