80% din oameni au Candida albicans în tractul gastrointestinal

Un studiu recent realizat de cercetători de la Baylor College of Medicine și colaboratori internaționali a descoperit factori neașteptați care ajută Candida albicans să se stabilească și să persiste în intestinul șoarecilor. Această descoperire extinde înțelegerea interacțiunilor dintre fung și microbiomul intestinal și deschide noi perspective pentru a reduce colonizarea acestuia. Rezultatele studiului au fost publicate în Microbiology Spectrum.

Candida albicans este un fung care este prezent în mod natural în intestinul uman și care, de obicei, rămâne inofensiv, fără a provoca probleme de sănătate. Totuși, în anumite condiții, acest fung poate deveni patogen și poate cauza infecții grave în diverse organe, inclusiv în tractul urinar, plămâni și creier. Înțelegerea modului în care C. albicans se stabilește în intestin este esențială pentru prevenirea acestuia de a deveni periculos.

Despre studiu

Studiul a fost realizat pe un model de șoareci și a investigat cum C. albicans colonizează intestinul sub condiții normale, fără tratamente antibiotice sau imunosupresive, care sunt adesea folosite în alte studii. De obicei, cercetătorii presupuneau că C. albicans nu ar putea coloniza intestinul în aceste condiții, însă, spre surpriza lor, o tulpină clinică a fungusului, denumită CLCA10, a reușit să persiste în intestinul șoarecilor timp de cel puțin 58 de zile fără a cauza pierdere în greutate, inflamație sau dezechilibru al bacteriilor intestinale.

Mai mult, tratamentele antifungice au redus, dar nu au eliminat complet C. albicans. Fungul rămânea în mare parte asociat cu conținutul intestinal și stratul de mucus, indicând că C. albicans are o abilitate deosebită de a se stabili în intestin, spre deosebire de alte specii de fungi umani care nu au colonizat intestinul.

Rezultate și concluzii

În cadrul studiului, cercetătorii au descoperit că factori specifici ai C. albicans, cum ar fi producția de candidalysin, o toxină de proteine scurte, au fost esențiali pentru colonizarea și persistența fungului în intestin. De asemenea, două proteine asociate cu forma de hife a fungului - adhezinele Als3 și Hwp1 - au fost, de asemenea, necesare pentru ca C. albicans să se stabilească în intestin.

Șoarecii infectați cu tulpini de C. albicans care nu aveau aceste proteine au prezentat un nivel mult mai scăzut de colonizare fungică.

"Studiul nostru arată că colonizarea intestinului cu C. albicans este dependentă în mod critic de factori specifici ai hifei fungice. Aceste descoperiri ar putea duce la noi strategii terapeutice pentru a reduce colonizarea cu C. albicans și pentru a combate amenințarea pe care o reprezintă acest fung pentru sănătatea umană," a declarat Dr. David Corry, unul dintre autorii studiului.

În viitor, cercetătorii sugerează că țintirea acestor factori ar putea ajuta la dezvoltarea unor intervenții terapeutice mai eficiente pentru prevenirea colonizării și infecțiilor cu C. albicans, mai ales în cazul pacienților cu un sistem imunitar compromis.

Implicare în tratamentele viitoare

Această cercetare deschide ușa către noi posibilități terapeutice care vizează inhibarea aderenței și invaziei C. albicans în intestin, folosind fie medicamente care blochează aderența acestuia, fie prin modificarea factorilor de virulență ai fungului.

Studiul adâncește înțelegerea modului în care C. albicans interacționează cu microbiomul intestinal și cu sistemul imunitar al gazdei, ceea ce ar putea duce la descoperirea unor metode mai eficiente de a preveni colonizarea și infecțiile asociate cu acest fung.