Acidul retinoic (derivat al vitaminei A) suprimă răspunsul imun și reduce eficacitatea vaccinurilor anticancer

©

Autor:

Acidul retinoic (derivat al vitaminei A) suprimă răspunsul imun și reduce eficacitatea vaccinurilor anticancer

Un studiu realizat la Ludwig Institute for Cancer Research – filiala Princeton – și publicat în Nature Immunology la data de 5 ianuarie 2026 a analizat modul în care acidul retinoic all-trans, un derivat metabolic al vitaminei A, influențează răspunsul imun antitumoral și eficacitatea vaccinurilor anticancer bazate pe celule dendritice. Cercetarea arată că acest metabolit exercită un efect imunomodulator profund, cu impact negativ asupra imunității antitumorale, dar identifică și o posibilă soluție farmacologică pentru contracararea acestui mecanism.

Context

Metaboliții vitaminei A, cunoscuți sub denumirea de retinoizi, au fost intens studiați timp de peste un secol, însă rolul lor în cancer a rămas controversat. În studii experimentale in vitro, acidul retinoic poate induce oprirea ciclului celular și diferențierea celulelor tumorale, sugerând un potențial efect anticancer. În contrast, datele epidemiologice și rezultatele mai multor studii clinice au arătat că un aport crescut de vitamina A este asociat cu creșterea incidenței cancerului, a bolilor cardiovasculare și a mortalității generale.

La nivel molecular, expresia crescută a enzimelor din familia aldehid-dehidrogenazelor ALDH1A, în special ALDH1A3, este corelată cu prognostic nefavorabil în multiple tipuri de cancer. Până în prezent, nu era clar dacă aceste enzime contribuie la progresia tumorală prin producerea acidului retinoic sau prin alte funcții celulare independente de această cale.

Despre studiul actual

Cercetarea cuprinde două studii complementare, care investighează atât rolul acidului retinoic în reglarea răspunsului imun antitumoral, cât și dezvoltarea unor inhibitori farmacologici selectivi ai acestei căi de semnalizare.

Mecanismele imunologice identificate

Primul studiu, publicat în Nature Immunology, a analizat efectele acidului retinoic produs de celulele dendritice asupra funcției acestora. Autorii au demonstrat că:

  • Acidul retinoic este sintetizat de:

    • ALDH1A2 în anumite subtipuri de celule dendritice.

    • ALDH1A3, enzimă frecvent supraexprimată în celulele tumorale umane.

  • Acidul retinoic activează un receptor nuclear, declanșând o cascadă de semnalizare care modifică expresia genică.

  • În condițiile standard utilizate pentru producerea vaccinurilor cu celule dendritice, aceste celule încep să exprime ALDH1A2 și să producă niveluri ridicate de acid retinoic.

Un rezultat esențial al studiului este demonstrarea faptului că acidul retinoic:

  • Inhibă maturarea celulelor dendritice, reducând capacitatea lor de a activa limfocitele T.

  • Favorizează diferențierea celulelor reglatoare și a macrofagelor cu eficiență scăzută antitumorală.

  • Creează o toleranță imună față de tumori, compromițând răspunsul imun protector.

Modelul vaccinurilor cu celule dendritice

Vaccinurile cu celule dendritice sunt obținute prin:

  • Izolarea precursorilor de celule dendritice din sângele pacientului.

  • Diferențierea acestora in vitro în prezența antigenelor tumorale specifice.

  • Readministrarea lor pacientului pentru a stimula un răspuns imun antitumoral.

Studiul arată că, în acest proces, producerea necontrolată de acid retinoic reprezintă un factor major care explică eficacitatea suboptimă observată în numeroase studii clinice.

Inhibitorul KyA33

Autorii au dezvoltat un inhibitor farmacologic denumit KyA33, capabil să blocheze producerea acidului retinoic prin inhibarea ALDH1A2 și ALDH1A3. Evaluările preclinice au arătat că:

  • Inhibarea genetică sau farmacologică a ALDH1A2 restabilește maturarea și funcția antitumorală a celulelor dendritice.

  • Vaccinurile cu celule dendritice formulate în prezența KyA33 induc răspunsuri imune antigen-specifice puternice.

  • În modele murine de melanom, utilizarea KyA33:

    • Întârzie apariția tumorilor.

    • Încetinește progresia tumorală.

  • Administrat independent, KyA33 acționează ca imunoterapie, suprimând creșterea tumorală.

Rezultate și interpretare

Al doilea studiu, publicat în iScience, descrie strategia de design rațional și screening computațional utilizată pentru dezvoltarea inhibitorilor de semnalizare retinoidă. Această abordare a permis, pentru prima dată, obținerea unor inhibitori siguri și selectivi ai căii acidului retinoic, rezolvând o problemă veche din farmacologie.

Datele obținute clarifică paradoxul vitaminei A în cancer:

  • Celulele tumorale supraexprimă ALDH1A3 și produc acid retinoic, dar:

    • Devin insensibile la semnalizarea receptorului retinoid, evitând efectele antiproliferative directe.

  • Acidul retinoic este secretat în microambientul tumoral și:

    • Suprimă răspunsul imun antitumoral, inclusiv activarea limfocitelor T.

    • Creează un mediu imun tolerogen favorabil progresiei cancerului.

Prin blocarea acestei căi, inhibitorii ALDH1A redirecționează sistemul imun către un răspuns antitumoral eficient. Autorii consideră că aceste rezultate oferă dovada de concept preclinică pentru o nouă clasă de imunoterapii oncologice.

Concluzie

Acest studiu demonstrează că acidul retinoic joacă un rol central în suprimarea imunității antitumorale și în eșecul parțial al vaccinurilor cu celule dendritice. Identificarea și inhibarea selectivă a acestei căi deschid perspective noi pentru imunoterapia cancerului, cu potențial de aplicare și în alte boli în care semnalizarea retinoidă este implicată patologic.


Data actualizare: 06-01-2026 | creare: 06-01-2026 | Vizite: 271
Bibliografie
Fang, C., et al. (2026). Targeting autocrine retinoic acid signaling by ALDH1A2 inhibition enhances antitumor dendritic cell vaccine efficacy. Nature Immunology. doi: 10.1038/s41590-025-02376-4. https://www.nature.com/articles/s41590-025-02376-4

Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/doctor-performing-medical-research-lab_24236625.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Carotenoizii din alimentație pot reduce riscul bolii ficatului gras non-alcoolic
  • Nouă abordare în imunoterapia cancerului: „terapie cu celule T Judo”
  • Rolul vitaminei A în patogeneza bolilor psihiatrice
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum