Agoniștii receptorilor GLP-1, o nouă perspectivă terapeutică pentru dependența de alcool și droguri

Un articol publicat în Journal of the Endocrine Society în 2025 aduce în atenție o direcție inovatoare în tratamentul dependenței: utilizarea agoniștilor receptorilor pentru peptidul asemănător glucagonului de tip 1 (GLP-1RAs) – medicamente deja consacrate în tratamentul diabetului zaharat și al obezității. Studiul, coordonat de Lorenzo Leggio, M.D., Ph.D., de la National Institute on Drug Abuse (NIDA) și National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism (NIAAA) din cadrul National Institutes of Health (NIH), sugerează că aceste terapii ar putea fi eficiente și în reducerea consumului de alcool și droguri.

Context

Tulburările legate de consumul de substanțe (inclusiv alcool, opioide și nicotină) constituie o problemă globală majoră de sănătate publică. Diagnosticul lor se bazează pe patru dimensiuni esențiale: dependență fizică, utilizare riscantă, probleme sociale și control afectat.

Consecințele asupra sănătății și societății sunt extinse. Alcoolul, de exemplu, este considerat cea mai dăunătoare substanță, prin impactul său asupra sănătății, dar și prin consecințe indirecte – accidente rutiere, violență domestică și incidente armate. În ciuda acestor efecte, mai puțin de un sfert dintre persoanele cu tulburări de consum de substanțe au primit tratament în 2023.

Această subutilizare se explică prin bariere multiple: stigmatizarea pacienților, lipsa de formare a clinicianului, resurse insuficiente la nivel organizațional și eficiența limitată a tratamentelor actuale. În acest context, identificarea de noi opțiuni terapeutice, cu mecanisme neurobiologice bine definite, reprezintă o prioritate.

Despre studiul actual

Cercetarea publicată de Srinivasan și colab. oferă o sinteză amplă a datelor preclinice și clinice care susțin ipoteza implicării sistemului GLP-1 în controlul comportamentelor adictive.

GLP-1, un hormon intestinal cu funcții complexe în sistemul nervos central, este implicat în reglarea apetitului, semnalizarea sa activând circuite neuronale care determină oprirea ingestiei alimentare odată ce senzația de sațietate este atinsă. Acest mecanism este exploatat de agoniștii GLP-1R pentru reducerea greutății corporale.

Autorii notează că anumite forme de obezitate prezintă similitudini neurobiologice cu dependența, cum ar fi activarea circuitelor de recompensă dopaminergice. Pornind de la această paralelă, cercetătorii au investigat dacă modularea receptorilor GLP-1 ar putea influența și comportamentele de dependență, prin reglarea căilor neuronale comune dintre alimentație și consumul de substanțe.

Datele analizate provin din:

• Studii preclinice pe modele animale, care au explorat relația dintre activarea GLP-1R și comportamentul de auto-administrare a substanțelor (alcool, opioide, nicotină).

• Studii clinice pilot și trialuri randomizate, care au evaluat efectele terapeutice ale diferiților agoniști GLP-1 (exenatidă, semaglutidă) asupra consumului și poftelor de substanțe.

Rezultate

1. Tulburarea prin consum de alcool (AUD)

• Un trial randomizat cu exenatidă (primul agonist GLP-1 aprobat pentru diabet) nu a arătat o reducere semnificativă a consumului de alcool în populația generală.
  Totuși, analiza secundară a relevat o scădere notabilă a consumului în subgrupul cu obezitate comorbidă, sugerând că efectul poate fi influențat de statutul metabolic al pacientului.

• Un studiu ulterior, care a utilizat semaglutidă în doză mică (medicament de generație nouă, aprobat pentru diabet și obezitate), a demonstrat reducerea consumului voluntar de alcool într-un cadru de laborator, precum și scăderea numărului de băuturi per zi și a intensității poftei de alcool la persoane cu AUD.

2. Tulburarea prin consum de opioide

• În modele animale, mai mulți agoniști GLP-1 au redus auto-administrarea de heroină, fentanil și oxicodonă, indicând un potențial efect anti-recompensă la nivel cerebral.

• De asemenea, acești compuși au diminuat reinstalarea comportamentului de căutare a drogului – un echivalent experimental al recăderii umane, sugerând că terapiile GLP-1 ar putea ajuta la prevenirea recidivei.

3. Tulburarea prin consum de nicotină

• Datele preclinice arată că agoniștii GLP-1 reduc auto-administrarea de nicotină și scad comportamentele de căutare asociate fumatului.

• Primele studii clinice au arătat o scădere a numărului de țigări fumate pe zi și o limitare a creșterii în greutate asociate renunțării la fumat – un efect secundar frecvent care descurajează abstinența.

Concluzii și direcții viitoare

Autorii, conduși de Lorenzo Leggio, subliniază că aceste date preliminare sunt promițătoare, dar necesită confirmări prin studii clinice de mari dimensiuni, care să evalueze eficiența, siguranța și mecanismele neurobiologice implicate.

Este posibil ca efectele benefice ale terapiei GLP-1 să provină din modularea sistemelor dopaminergice și glutamatergice, implicate în recompensă și impulsivitate. Totodată, capacitatea acestor medicamente de a aborda comorbiditățile metabolice (obezitate, diabet) le conferă un avantaj suplimentar în tratamentul holistic al dependențelor.

„Dependența de alcool și droguri rămâne o cauză majoră de morbiditate și mortalitate, iar tratamentele eficiente sunt limitate. Identificarea unor noi opțiuni, precum cele bazate pe GLP-1, ar putea schimba fundamental paradigma terapeutică”, afirmă Leggio.

Cercetarea a fost realizată cu sprijinul National Institute on Drug Abuse și National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism, fiind o colaborare internațională între institute din Statele Unite, Irlanda și Italia.