Alergeni alimentari responsabili de anafilaxie severă: patru noi alimente propuse pentru etichetare obligatorie în Uniunea Europeană

Un nou studiu publicat în Clinical and Experimental Allergy pe 1 august 2025, realizat de rețeaua franceză de farmacovigilență alergologică (AVN), a identificat opt alimente care nu figurează pe lista europeană de etichetare obligatorie (MLF) dar care au provocat cel puțin 1% dintre cazurile de anafilaxie alimentară în perioada 2002–2023. Cercetătorii propun includerea a patru dintre acestea pe lista europeană de etichetare obligatorie, din cauza frecvenței, severității și potențialului de reacții recurente sau ascunse.

Context

Conform Regulamentului European (UE) nr. 1169/2011, lista MLF conține 14 alergeni alimentari care trebuie obligatoriu menționați pe etichetele produselor. Această listă a fost concepută pe baza frecvenței reacțiilor alergice raportate la momentul respectiv și nu a mai fost actualizată de peste un deceniu. Între timp, evoluțiile în obiceiurile alimentare, promovarea dietelor alternative (fără gluten, vegane etc.) și apariția unor noi surse proteice au dus la o expunere crescută la alimente anterior considerate sigure sau rareori implicate în reacții alergice severe.

Date din Registrul European de Anafilaxie și din studii epidemiologice recente sugerează că anumite alimente noi, cum ar fi laptele de capră și oaie, hrișca, mazărea, lintea, nucile de pin sau produsele apicole, sunt din ce în ce mai des incriminate în reacții anafilactice, în special la copii și adolescenți.

Despre studiul actual

Cercetarea a fost realizată pe baza a 2.999 cazuri de anafilaxie alimentară (FIA) înregistrate între 2002 și 2023 în rețeaua AVN din Franța și alte țări francofone europene. Scopul a fost identificarea alergenilor alimentari responsabili de anafilaxie care nu fac parte din lista MLF.

Rezultatele principale:

• 62,1% din cazuri au fost cauzate de unul dintre cei 14 alergeni incluși pe lista MLF.

• 13,8% din cazuri (n = 413) au fost declanșate de alimente neincluse în lista MLF, denumite alergeni alimentari emergenți (EFA).

Cei 8 EFA identificați:

• Laptele de capră și/sau oaie (2,8%)

• Hrișca (2,4%)

• Mazărea și lintea (1,8%)

• Carnea de mamifer prin sensibilizare la galactoză-α-1,3-galactoză (alpha-gal) (1,7%)

• Nucile de pin (1,6%)

• Kiwi (1,5%)

• Produse apicole (1,0%)

• Măr (1,0%)

Toți acești alergeni au fost implicați mai frecvent decât muștarul și sulfiții, doi dintre cei 14 alergeni MLF, care au reprezentat doar 0,4%, respectiv 0,2% din totalul cazurilor.

Rezultate

Laptele de capră și oaie

• A afectat predominant copiii (77,4%) și bărbații (raport de sex: 2,7).

• 56% din cazuri au fost recurente, iar în 15,5% alergenul era ascuns (ravioli, pizza, ustensile contaminate).

• Severitate ridicată: 46,4% reacții de grad 3, 4,8% de grad 4, inclusiv două decese la școală.

• Rata a rămas stabilă în timp.

Hrișca

• 67% cazuri la adulți, inclusiv expuneri profesionale (brutari, cofetari).

• Reacții severe în 46,5% din cazuri; în 16,9% alergenul era ascuns (clătite, prăjituri).

• Rata a scăzut semnificativ în ultimii ani (p < 0.001).

Mazărea și lintea

• Reacții inaugurale în peste 90% din cazuri.

• Cofactorii (exercițiu fizic, medicamente) au fost rari.

• Alergenul era ascuns în 9% din cazuri.

• Rata a crescut de la 1,1% în perioada 2002–2007 la 3,2% în 2019–2023 (p = 0.007).

Alpha-gal

• Reacții severe în 62% din cazuri, predominante la adulți.

• Frecvent asociată cu mușcăturile de căpușe.

• Alimente implicate: carne de porc, produse din organe, gelatină.

• Rata în creștere în ultimul deceniu.

Nuci de pin

• Majoritatea cazurilor la copii.

• 87,8% reacții inaugurale, 49% grad 3.

• 4,1% cazuri de alergen ascuns (sos pesto, produse de patiserie).

Kiwi, măr și produse apicole

• Alergii cunoscute anterior doar în aproximativ 20–30% din cazuri.

• Nu au fost identificate forme ascunse.

• Severitatea reacțiilor a fost moderată (grad 2–3), fără decese raportate.

Concluzii și recomandări

Autorii studiului propun actualizarea listei europene de etichetare obligatorie a alergenilor alimentari pentru a include cel puțin următoarele 4 EFA:

• Laptele de capră și oaie

• Hrișca

• Mazărea și lintea

• Nucile de pin

Motivațiile includ:

• Frecvență ridicată (peste 1% din toate cazurile FIA)

• Severitate (grad 3–4, inclusiv decese)

• Rată mare de recurență

• Prezență frecventă în alimente în formă mascată

Alți patru alergeni (alpha-gal, kiwi, măr, produse apicole) deși importanți, sunt considerați mai ușor de evitat datorită identificabilității ușoare și prezenței reduse sub formă ascunsă.

Implicații pentru sănătatea publică

Aceste rezultate evidențiază nevoia unei revizuiri periodice a reglementărilor privind etichetarea alimentelor în Uniunea Europeană, adaptată la schimbările în comportamentele alimentare și la datele clinice actuale. În plus, este esențială creșterea conștientizării în rândul profesioniștilor din sănătate și a publicului asupra acestor alergeni emergenți, pentru a reduce riscurile de reacții anafilactice neanticipate.