Calciu scăzut în sânge - de ce și cum se manifestă

©

Autor:

Calciu scăzut în sânge - de ce și cum se manifestă

Calciu scăzut în sânge - hipocalcemia - reprezintă o entitate relativ frecvent întâlnită, regăsindu-se la aproximativ 18% din pacienții spitalizați.

Calciul reprezintă unul din cele mai importante minerale, având un rol vital în funcționarea normală a organismului. Calciul se regăsește într-o cantitate considerabilă în corpul uman (aproximativ 1 kg), contribuind la realizarea unor funcții metabolice esențiale, precum: contracția și dilatarea vaselor de sânge, funcționarea normală a musculaturii, transmiterea nervoasă, semnalizarea intracelulară sau secreția hormonală. De asemenea, calciul intră în structura oaselor și dinților, aproximativ 99% din calciul total din organism fiind depozitat la acest nivel. (1)

Calciul seric total este împărțit în 3 fracțiuni:

  • 15% este legat de ioni organici și anorganici,
  • 40% este legat de proteine și
  • 45% constituie calciul liber (activ ionic), cel din urmă reprezentând totodată forma activă metabolic a calciului în organism. (2)


Valoarea normală a calciului seric total este cuprinsă în intervalul 8,5-10,3 mg/dl (2,2-2,6 mmoli/l). Calciu scăzut (în limbajul medical fiind cunoscut sub numele de hipocalcemie) e caracterizat de o valoare a calciului seric total mai mică de 8,5 mg/dl. (3)

Calciu scăzut în sânge - cum se manifestă

În funcție de gravitatea și rapiditatea instalării hipocalcemiei, calciu scăzut poate determina manifestări multiple, semnele și simptomele determinate de calciu scăzut fiind diferite în hipocalcemia acută sau cronică.


Cele mai frecvente manifestări acute ale calciului scăzut sunt:

  • Tetania – prezentă în contextul scăderii calciului seric total la valori de sub 7 mg/dl, tetania e caracterizată de creșterea iritabilității neuromusculare. Tetania poate include semne și simptome minore, precum crampe musculare sau parestezii (furnicături) la nivelul mâinilor și picioarelor, cât și manifestări severe, ca laringospasmul sau crizele convulsive focale sau generalizate. De asemenea, în unele situații pot fi prezente și tulburări vegetative, precum diaforeza, bronhospasmul sau colica biliară. Din punct de vedere al examenului fizic, pacientul cu tetanie poate prezenta semnele Chvostek sau Trousseau.
  • Crizele convulsive, generalizate sau focale, pot apărea în calciu scăzut, uneori chiar în absența tetaniei
  • Afecțiuni cardiovasculare – hipotensiunea, apărută pe fondul unui calciu scăzut, poate chiar agrava simptomatologia pacientului cu calciu scăzut. De asemenea, calciul scăzut predispune la apariția aritmiilor (prin prelungirea intervalului QT pe electrocardiogramă), cu posibilitatea instalării stopului cardiac în situațiile foarte severe.
  • Edemul papilar și nevrita optică sunt alte două manifestări acute care apar în cadrul hipoglicemiei severe, rapid instalate, însă, de cele mai multe ori, sunt complet reversibile.
  • Manifestările psihiatrice sunt comune în cadrul hipoglicemiei instalate brusc, printre acestea numărându-se stările confuzionale, halucinațiile, crizele psihotice, dar și anxietatea și instabilitatea emoțională.


Manifestările cronice ale hipocalcemiei sunt corelate cu etiologia calciului scăzut. De cele mai multe ori, hipocalcemia cronică poate fi foarte bine tolerată de organism, pacienții fiind de cele mai multe ori asimptomatici. Majoritatea persoanelor care suferă de hipocalcemie cronică (și care cel mai adesea asociază hipoparatiroidism sau deficit de vitamină D) pot prezenta complicații precum calcificări ectopice, anomalii scheletale, cataractă, fragilitate osoasa și a dentiției, hipotonie, slăbiciune musculară sau boală renală cronică. Calciu scăzut în sânge forma cronică poate determina și numeroase manifestări din sfera dermatologică: piele uscată, prurit (mâncărime), păr aspru sau unghii fragile. (4, 5)

Calciu scăzut în sânge - de ce

Printre principalele cauze de calciu scăzut se numără:

  • Hipoalbuminemia – una din cele mai frecvente cauze – se întâlnește în contextul insuficienței hepatice, sindromului nefrotic, arsurilor sau sepsisului.
  • Hipomagnezemia, hiperpotasemia și hiperfosfatemia
  • Dezechilibrele acido-bazice – acidoza și acidemia (pH scăzut al sângelui) reduc formarea complexului albumină-calciu, în timp ce alcaloza (pH cresut) împiedică desprinderea calciului de albumină. Astfel, o variație bruscă a pH-ului poate duce la calciu scăzut.
  • Administrarea unor medicamente, pecum denosumab și bisfosfonați (utilizați în tratarea osteoporozei), chimioterapice (cisplatin), anticonvulsivante (fenitoină, fenobarbital), inhibitorii de pompă de protoni (IPP), estrogenii (reduc resorbția osoasă). Aluminiul și alcoolul pot determina reducerea secreției hormonului paratiroidian (PTH), cu reducerea calcemiei.
  • Post-operatorhiperparatiroidismul primar și secundar tratat chirurgical, prin excizia glandelor paratiroide, poate fi însoțit de „hungry bone syndrome” („sindromul oaselor flămânde”) , care e tradus printr migrarea calciului din sânge la nivelul oaselor, contribuind la o modelare osoasă accelerată. De asemenea, pacienții care au primit transfuzii sanguine pot prezenta hipocalcemie (citratul utilizat pentru a preveni coagularea sângelui funcționează ca agent chelator pentru calciu – leagă calciul – concentrația calciului în sânge scăzând semnificativ în prezența acestuia.
  • Rezistența sau scăderea concentrației hormonului paratiroidian (PTH) – hormonul paratiroidian este principalul hormon reglator al calcemiei, determinând creșterea concentrației calciului în sânge. În unele situații (ex: eliminarea glandelor paratiroide sau lipsa funcționalității acestora), hormonul este găsit în sânge în cantități foarte mici sau chiar absent. Mai mult decât atât, în pseudohipoparatiroidism, organismul este rezistent la acțiunea hormonului paratiroidian, în ciuda concentrației crescut a acestuia în sânge.
  • Deficitul sau rezistența la vitamina D - vitamina D este un cofactor important pentru răspunsul normal al hormonului paratiroidian (PTH). Deficitul de vitamină D se poate întâlni în insuficiența renală cronică, aportul nutrițional inadecvat sau absența expunerii la lumină solară. (5, 6)


Calciu scăzut în sânge - diagnostic și tratament

Confirmarea calciului scăzut în sânge se face prin repetarea dozării calciului total în sânge, după corectarea rezultatului în funcție de concentrația albuminei și a calciului ionizat din sânge. O valoare mai mică de 8, 5 mg/dl confirmă diagnosticul de hipocalcemie.

Tratamentul calciului scăzut în sânge este diferit, în funcție de severitatea și rapiditatea instalării acesteia.

În calciu scăzut în sânge forma acută, potențial amenințătoare de viață, este necesară monitorizarea funcțiilor vitale și administrarea de gluconat de calciu intravenos. În cazul hipocalcemiei cronice, cel mai frecvent foarte bine tolerate de pacient (majoritatea pacienților sunt asimptomatici) , calciul elemental se administrează pe cale orală, sub formă de carbonat, lactat sau citrat de calciu. Ulterior inițierii tratamentului, calcemia (concentrația calciului în sânge) va fi monitorizată la 3 și 6 luni, în vederea unei eventuale modificări a dozelor. (5, 7)


Data actualizare: 12-03-2020 | creare: 12-03-2020 | Vizite: 324
Bibliografie
1. Calcium, Fact Sheet for Health Professionals, link: https://ods.od.nih.gov/factsheets/Calcium-HealthProfessional/
2. “Test ID: CA Calcium, Total, Serum.” CA - Clinical: Calcium, Total, Serum , link: https://www.mayocliniclabs.com/test-catalog/Clinical+and+Interpretive/601514
3. Cooper, MS; Gittoes, NJ (7 June 2008). "Diagnosis and management of hypocalcaemia". BMJ (Clinical Research Ed.). 336 (7656): 1298–302. doi:10.1136/bmj.39582.589433.be
4. David Goltzman, MD, Clifford J Rosen, MD, Jean E Mulder, MD, Clinical manifestations of Hypocalcemia, 25 Mar 2019, link: https://www.uptodate.com/contents/clinical-manifestations-of-hypocalcemia
5. “Hypocalcemia Clinical Presentation: History, Physical Examination.” Hypocalcemia Clinical Presentation: History, Physical Examination, 11 Nov. 2019, link: https://emedicine.medscape.com/article/241893-clinical
6. David Goltzman, MD, Clifford J Rosen, MD, Jean E Mulder, MD, Etiology of hypocalcemia in adults, 5 Oct 2019, link: https://www.uptodate.com/contents/etiology-of-hypocalcemia-in-adults
7. Schafer, Anne L. “Hypocalcemia: Diagnosis and Treatment.” Endotext [Internet]., U.S. National Library of Medicine, 3 Jan. 2016, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279022/
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Căderea glicemiei sau cădere de calciu?
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
     
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.