Cauzele endocrine ale hipertensiunii și tratamente țintite (studiu)

Hipertensiunea arterială afectează aproximativ 30% din populația globală și este un factor de risc cardiovascular modificabil, asociat cu un număr semnificativ de decese la nivel mondial. Într-un studiu recent publicat în revista Hypertension Research, oamenii de știință au examinat cauzele endocrine ale hipertensiunii și eficacitatea diferitelor tratamente pentru această afecțiune.
Hipertensiunea arterială se clasifică în primară și secundară. Hipertensiunea secundară prezintă o morbiditate și mortalitate mai mare comparativ cu cea primară. Principalele cauze endocrine includ aldosteronismul primar (PA), paraganglioamele și feocromocitoamele (PGL), sindromul Cushing (CS) și acromegalia. Alte cauze includ hiperplazia adrenală congenitală, excesul de mineralocorticoizi, rezistența la cortizol, sindromul Liddle și disfuncțiile tiroidiene și paratiroide.

Aldosteronismul Primar (PA)

PA este cea mai comună cauză endocrină a hipertensiunii și este asociat cu secreția excesivă de aldosteron de către glanda suprarenală. Tratamentul pentru PA se concentrează pe normalizarea nivelurilor de potasiu și pe optimizarea hipertensiunii și secreției de aldosteron. Tratamentul chirurgical, prin adrenalectomie unilaterală, este recomandat pentru pacienții tineri. Tratamentul farmaceutic include antagoniști ai receptorilor mineralocorticoizi, cum ar fi spironolactona și eplerenona.

Pheocromocitoamele și Paraganglioamele (PGL)

PGL sunt tumori care se dezvoltă la nivelul ganglionilor simpatici toraco-abdomino-pelvieni. Secretia excesivă de catecolamine (CTN) induce hipertensiunea. Tratamentul tipic este chirurgical, iar pacienții sunt pre-tratați cu alfa-blocante.

Sindromul Cushing (CS)

CS se caracterizează prin expunerea persistentă la glucocorticoizi și prezintă simptome precum creșterea în greutate, slăbiciune musculară și acnee. Tratamentul este în general chirurgical, dar inhibitorii steroidogenici pot fi utilizați în cazuri severe.

Acromegalia

Acromegalia se dezvoltă din cauza expunerii cronice la hormonul de creștere (GH), ducând la sinteza excesivă de factor de creștere asemănător insulinei 1 (IGF1). Tratamentul include intervenții chirurgicale sau farmaceutice, precum agonisti ai receptorilor de somatostatină.

În concluzie, studiul subliniază complexitatea etiologiei endocrine a hipertensiunii și subliniază necesitatea unei evaluări și tratamente cuprinzătoare pentru optimizarea rezultatelor clinice. O abordare multidisciplinară care să includă diagnosticarea precisă și personalizarea tratamentului ar putea reduce semnificativ morbiditatea și mortalitatea asociate cu hipertensiunea de cauză endocrină.

sursa: News Medical
foto: Hodoimg / Shutterstock.com