Ce este adevărat în ceea ce privește dietele anti-îmbătrânire: o recenzie recentă explorează efectele unor astfel de diete

Separarea realității de ficțiune cu privire la dietele „anti-îmbătrânire” reprezintă un obiectiv primordial al cercetătorilor, odată cu creșterea numărului de diete care promit beneficii împotriva îmbătrânirii. Într-o recenzie recent publicată, o echipă de cercetători a explorat potențialele mecanisme de acțiune comune ale dietelor „anti-îmbătrânire”.
Timp de aproape un secol, restricția calorică și alte intervenții dietetice au fost asociate cu prelungirea duratei de viață și reducerea incidenței bolilor asociate vârstei, cel puțin la animalele de laborator. Cu toate acestea, se cunosc puține despre modul în care funcționează restricția calorică sau alte intervenții dietetice la oameni. Mai mult, în ciuda popularizării recente a unora dintre aceste diete, cum ar fi dietele ketogenice și postul intermitent, eficacitatea și siguranța acestor diete pentru oameni nu au fost încă stabilite în afara unui cadru de laborator.

Într-o nouă recenzie, cercetătorii rezumă literatura actuală referitoare la cele mai studiate intervenții alimentare anti-îmbătrânire, cele care par să întârzie sau să inverseze mecanismele moleculare caracteristice ale îmbătrânirii. Deși aceste intervenții sunt bine studiate în organisme model, cum ar fi șoarecii, muștele și drojdia, în prezent nu este clar dacă dietele similare afectează îmbătrânirea biologică la oameni, potrivit autorilor.

Cercetările arată că, din punct de vedere fiziologic, consecințele unor intervenții dietetice sunt complexe, chiar și la cele mai simple organisme model. Studiul actual a dezvăluit asemănări interesante între dietele anti-îmbătrânire. Potrivit cercetătorilor, un mecanism comun pentru dietele anti-îmbătrânire poate fi legat de inhibarea proteinei kinazei mTOR, o cale de semnalizare conservată evolutiv care poate oferi o țintă moleculară pentru medicamente care s-ar putea dovedi utile pentru creșterea longevității sănătății la oameni.

„Cercetări viitoare ar trebui să se concentreze atât pe o mai bună înțelegere a mediatorilor celulari și moleculari ai dietelor anti-îmbătrânire în condiții de laborator extrem de controlate, cât și pe impactul variațiilor genetice și de mediu asupra rezultatelor sănătății asociate cu aceste diete”, declară autorii.

sursa: News Medical