Ce se întâmplă când 13.768 de oameni încep să mănânce mai conștient?

Un studiu publicat în jurnalul Scientific Reports și desfășurat pe un eșantion de peste 13.000 de persoane din cadrul cohortei franceze NutriNet-Santé a investigat relația dintre mindful eating (consumul conștient) și tiparele dietetice bazate pe plante. Rezultatele sugerează că persoanele care adoptă o abordare mai atentă și deliberată în timpul alimentației au tendința de a consuma mai multe alimente de origine vegetală, în special cele sănătoase, și de a evita produsele de origine animală, în special carnea.
Beneficiile dietelor bazate pe plante sunt bine documentate: scăderea riscului de mortalitate generală, diabet zaharat de tip 2 și boli cardiovasculare, dar și reducerea impactului asupra mediului. Dietele vegetariene și vegane s-au dovedit cele mai eficiente în scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră și în reducerea utilizării resurselor naturale (teren, apă, azot și fosfor). Totuși, nu toate alimentele de origine vegetală sunt benefice – multe sunt ultraprocesate și pot compromite calitatea generală a dietei. De aceea, este crucială înțelegerea mecanismelor care pot încuraja o dietă bazată pe plante, dar și sănătoasă. Consumul conștient (mindful eating) este o astfel de strategie emergentă, însă relația sa cu tiparele alimentare rămânea până acum insuficient explorată la scară largă.

Despre studiu

Cercetarea s-a bazat pe cohorta NutriNet-Santé, o platformă online de urmărire a stilului de viață, alimentației și sănătății adulților francezi. Dintre cei peste 28.000 de participanți care au completat în 2023 scala Mind-Eat, doar 13.768 au îndeplinit criteriile de selecție (minimum trei zile valide de înregistrare alimentară).

Consumul conștient a fost evaluat prin Mind-Eat Scale, un chestionar validat cu 24 de itemi, structurată pe șase dimensiuni:

• Conștientizare
• Non-reactivitate
• Deschidere
• Recunoștință
• Non-judecată
• Foame/sațietate

Scorurile au fost asociate cu:

• indicele global al dietei bazate pe plante (PDI),
• scoruri pentru dieta vegetală sănătoasă (hPDI) și nesănătoasă (uPDI),
• proporția de carne, pește și lactate,
• apartenența la una dintre cele cinci categorii dietetice: consumatori mari de carne, consumatori reduși de carne, pesco-vegetarieni, vegetarieni și vegani.

Modelele statistice au fost ajustate pentru o serie de factori de confuzie: sex, vârstă, educație, venit, statut ocupațional, nivel de activitate fizică, indice de masă corporală, consum total de energie, anxietate și control cognitiv al alimentației.

Rezultate

Principalele constatări pot fi sintetizate astfel:

• Un scor mai ridicat de mindful eating a fost asociat cu un consum mai mare de alimente vegetale în general (PDI mai mare) și mai ales alimente vegetale sănătoase (hPDI mai mare), dar cu un consum mai mic de alimente vegetale nesănătoase (uPDI mai mic).
• Consumul conștient a fost asociat cu o proporție semnificativ mai mică de carne și lactate în dietă. Nu s-a observat o asociere clară cu consumul de pește.
• Persoanele cu scoruri mari de mindful eating aveau o probabilitate mai mare de a fi vegetarieni, vegani, pesco-vegetarieni sau consumatori reduși de carne.

În analiza pe dimensiuni ale mindful eating, cele mai puternice și constante asocieri cu un tipar alimentar sănătos și bazat pe plante s-au observat pentru:

• Recunoștință – legată de aprecierea sursei hranei și a persoanelor implicate în producerea ei; asociată cu consumul de alimente sănătoase și cu reducerea celor nesănătoase și de origine animală.
• Deschidere – exprimă curiozitate și acceptarea alimentelor noi; corelată cu explorarea de rețete și ingrediente bazate pe plante.

Alte observații relevante:

• Non-reactivitatea a fost asociată cu evitarea mâncatului emoțional și a fost corelată cu tipare dietetice mai sănătoase.
• Foame/sațietate a fost asociată cu un consum mai mare de alimente vegetale, dar în special nesănătoase, sugerând o posibilă motivație etică mai degrabă decât nutrițională.
• Non-judecată a fost corelată cu un consum crescut de alimente vegetale nesănătoase, sugerând o orientare spre acceptare de sine, cu potențial impact asupra alegerilor alimentare.
• Conștientizarea a fost corelată atât cu reducerea consumului de carne, cât și cu creșterea aportului de alimente vegetale sănătoase.

Concluzii

Acest studiu este primul care demonstrează o relație clară între mindful eating și calitatea unei diete bazate pe plante la scară populațională. Participanții cu scoruri mai mari de consum conștient au avut un aport crescut de alimente vegetale, au evitat în mai mare măsură produsele de origine animală și au preferat opțiunile mai sănătoase dintre cele vegetale. Dimensiunile de recunoștință și deschidere par să joace un rol esențial în acest comportament alimentar.

Datele sugerează că integrarea componentelor de mindful eating în intervențiile pentru promovarea alimentației durabile ar putea avea beneficii semnificative atât pentru sănătatea individuală, cât și pentru cea a mediului. De asemenea, ar putea fi utilă includerea acestui concept în ghidurile nutriționale naționale, după modelul Canadei și Germaniei, cu accent nu doar pe sănătate, ci și pe responsabilitate ecologică și etică.

Totuși, fiind un studiu transversal, nu poate stabili o relație cauzală. Este nevoie de cercetări longitudinale și intervenționale pentru a evalua în ce măsură mindful eating poate fi un factor determinant al tranziției către diete mai durabile.