Consumul băuturilor îndulcite (cu zahăr sau îndulcitori artificiali) crește riscul de steatoză hepatică metabolică

Un studiu amplu prezentat în octombrie 2025 în cadrul UEG Week (United European Gastroenterology Week) a arătat că atât băuturile îndulcite cu zahăr (SSB – sugar-sweetened beverages), cât și cele îndulcite artificial sau cu conținut scăzut de zahăr (LNSSB – low- or non-sugar-sweetened beverages) sunt asociate cu un risc semnificativ crescut de a dezvolta boala hepatică metabolică asociată steatozei (MASLD). Cercetarea a inclus peste 120.000 de participanți din cohorta UK Biobank, urmăriți pe o perioadă mediană de 10.3 ani.

Context

MASLD (Metabolic dysfunction-associated steatotic liver disease), cunoscută anterior sub denumirea de boală hepatică grasă non-alcoolică (NAFLD), reprezintă cea mai frecventă boală hepatică cronică la nivel global, afectând peste 30% din populația adultă. Această afecțiune se caracterizează prin acumularea excesivă de grăsime în hepatocite, independent de consumul de alcool, și poate progresa către inflamație hepatică, fibroză, ciroză și chiar carcinom hepatocelular.

Deși băuturile îndulcite cu zahăr au fost de mult timp asociate cu obezitatea, diabetul zaharat de tip 2 și dislipidemia, alternativa „dietetică” – băuturile cu îndulcitori artificiali – a fost adesea percepută drept o opțiune mai sănătoasă. Cu toate acestea, dovezile privind efectele lor asupra ficatului au rămas până recent limitate și contradictorii. Studiul actual oferă o analiză de mare amploare, bazată pe o cohortă prospectivă, asupra impactului ambelor tipuri de băuturi asupra sănătății hepatice.

Despre studiul actual

Cercetarea a inclus 123.788 de participanți din UK Biobank fără diagnostic anterior de boală hepatică. Consumul de băuturi a fost evaluat utilizând chestionare alimentare repetate de 24 de ore, care au estimat aportul zilnic de băuturi îndulcite cu zahăr (SSB) și băuturi cu îndulcitori artificiali (LNSSB).

Participanții au fost urmăriți timp de 10,3 ani (perioada mediană), interval în care au fost monitorizate:

• incidența MASLD,

• conținutul de grăsime hepatică,

• mortalitatea de cauză hepatică.

Analizele statistice au calculat hazard ratio (HR) pentru riscul de MASLD în funcție de cantitatea consumată de băuturi, ajustând pentru factori de confuzie precum vârsta, sexul, indicele de masă corporală, aportul caloric și consumul de alcool.

Rezultate

Pe parcursul perioadei de urmărire, 1.178 de participanți au dezvoltat MASLD, iar 108 persoane au decedat din cauze hepatice.

Principalele rezultate au fost:

• Consumul ridicat (>250 g/zi) de băuturi îndulcite cu zahăr (SSB) a fost asociat cu un risc crescut cu 50% de MASLD (HR: 1,469).

• Consumul echivalent de băuturi cu îndulcitori artificiali (LNSSB) a fost asociat cu un risc crescut cu 60% de MASLD (HR: 1,599).

• În plus, LNSSB-urile au fost legate de o creștere a mortalității hepatice, în timp ce această asociere nu a fost semnificativă pentru băuturile cu zahăr.

• Ambele tipuri de băuturi au fost pozitiv corelate cu un conținut hepatic mai mare de grăsime, confirmând efectul lor metabolic advers asupra ficatului.

Un aspect esențial al studiului a fost analiza substituțiilor alimentare: înlocuirea băuturilor îndulcite cu apă a redus semnificativ riscul de MASLD – cu 12,8% pentru SSB și 15,2% pentru LNSSB. În schimb, înlocuirea între SSB și LNSSB nu a oferit nicio reducere de risc, sugerând că ambele au efecte hepatice nocive comparabile.

Posibile mecanisme biologice

Autorii studiului au propus mai multe căi fiziopatologice care ar putea explica aceste asocieri:

• Pentru băuturile îndulcite cu zahăr (SSB):

  • determină creșteri rapide ale glicemiei și insulinei,

  • favorizează depunerea de grăsime hepatică,

  • stimulează creșterea nivelurilor de acid uric și creșterea ponderală.

• Pentru băuturile cu îndulcitori artificiali (LNSSB):

  • pot altera microbiomul intestinal,

  • pot modifica senzația de sațietate și crește pofta pentru gustul dulce,

  • pot stimula secreția de insulină prin mecanisme neurale și hormonale indirecte.

Astfel, deși mecanismele exacte diferă, ambele tipuri de băuturi pot promova disfuncția metabolică hepatică prin căi convergente.

Concluzii și implicații

Rezultatele acestui studiu amplu sugerează că nici băuturile îndulcite cu zahăr, nici cele cu îndulcitori artificiali nu sunt sigure pentru sănătatea hepatică, chiar și la niveluri de consum moderate – echivalente cu o singură doză pe zi.

Autorii concluzionează că strategiile de prevenție a MASLD și, mai larg, a bolilor cardio-renale-metabolice, trebuie să includă limitarea consumului ambelor tipuri de băuturi. Înlocuirea lor cu apă este o intervenție simplă, cu beneficii clare asupra sănătății metabolice și hepatice.

Dr. Lihe Liu a subliniat:

„Cel mai sigur demers este limitarea atât a băuturilor îndulcite cu zahăr, cât și a celor îndulcite artificial. Apa rămâne alegerea optimă – elimină povara metabolică, previne acumularea de grăsime în ficat și asigură hidratarea organismului.”

Echipa de cercetare intenționează acum să exploreze mecanismele cauzale prin studii genetice și intervenționale pe termen lung, analizând modul în care zahărul și înlocuitorii săi influențează microbiomul intestinal și dezvoltarea bolii hepatice metabolice.