Consumul de alcool în timpul zborurilor lungi – risc ascuns pentru sănătatea inimii

Un studiu publicat în revista Thorax în 2024, coordonat de Rabea Antonia Trammer și echipa de la Institutul German pentru Medicină Aerospațială, a demonstrat că asocierea dintre consumul moderat de alcool și presiunea scăzută a cabinei avionului poate provoca scăderea semnificativă a oxigenului din sânge și creșterea frecvenței cardiace, chiar și în rândul adulților tineri și sănătoși.

Context

La altitudini de croazieră (~2.400 m), presiunea atmosferică echivalează cu aproximativ 75 kPa, ceea ce determină o oxigenare a sângelui din jurul valorii de 90 %. Dacă acesta scade, apare hipobarohipoxia, iar alcoolul relaxează vasele, provocând tahicardie în somn — doi factori care se pot potența reciproc.

Despre studiu

• Design experimental: 48 de participanți tineri, sănătoși, împărțiți în două grupuri:

  • Grupul cabinei de simulare: dormitură în mediu de 2.438 m altitudine simulată.

  • Grupul martor: dormitură la nivelul mării.

• Fiecare participant a avut o noapte cu consum de alcool (echivalentul a două beri sau două pahare de vin) și o noapte fără alcool, printr-un design crossover cu recuperare intercalată.

• Monitorizare continuă a somnului, Saturatiei cu oxigen (SpO₂) și frecvenței cardiace între miezul nopții și 4 dimineața.

Rezultate

Saturatie cu oxigen și frecvență cardiacă

• SpO₂ scăzută la ~85 %, aproape 5 puncte sub procentul din cabina simulată fără alcool (88 %).

• Frecvență cardiacă medie de ~88 bătăi/minut, față de 73 bătăi/minut în condiții fără alcool în mediu hipotermic și ~77 bpm la alcool la nivelul mării.

Hipoxie prelungită

• Scăderea sub 90 % SpO₂ a durat 201 minute cu alcool în mediu hipobaric, comparativ cu 173 minute fără alcool și 0 minute în condițiile la nivelul mării.

Tulburări ale somnului

• Somnul profund (N3) a scăzut semnificativ la doar 46,5 minute, față de 84 minute după alcool la nivelul mării și 67,5 minute în condiții fără alcool.

• REM sleep a fost, de asemenea, redus, afectând etapele de regenerare.

Implicații

• Combinația de alcool + presiune scăzută în cabină produce hipoxie prelungită și stres cardiovascular, chiar pentru indivizi tineri și sănătoși.

• Majoritatea pasagerilor de zboruri transatlantice dorm în poziții incomode și nu au opțiunea supină, deci impactul real asupra populației este probabil mai important.

• Aceste efecte ar putea fi agravate la persoane în vârstă sau cu boli cardiace/respiratorii, în condițiile în care 7 % dintre urgențele medicale în zbor sunt de natură cardiovasculară, iar 58 % din divertismente sunt cauzate de stop cardiac.

Concluzii

Chiar și consumul moderat de alcool înainte de somnul în timpul zborurilor lungi poate reprezenta un risc semnificativ pentru sănătatea cardiovasculară, prin:

• Reducerea durabilă a nivelului de oxigen sanguin;

• Creșterea frecvenței cardiace în timpul somnului;

• Scăderea calității somnului — N3 și REM recharge phases.

Cercetătorii recomandă informarea pasagerilor și echipajelor despre aceste riscuri și revizuirea politicilor privind servirea alcoolului în zborurile lungi.