Cum influențează o dietă restrictivă microbiomul intestinal (Oatmeal Study)

Un studiu recent publicat în eGastroenterology explorează impactul unei diete restrictive asupra microbiomului intestinal, în special în contextul consumului exclusiv de ovăz, lapte și apă timp de 6 zile. Constatările din cadrul acestui studiu realizat de cercetători de la KU Leuven subliniază complexitatea răspunsurilor individuale ale microbiomului, care nu au urmat un tipar uniform, chiar și într-un context alimentar controlat. Acest studiu are implicații semnificative pentru intervențiile dietetice personalizate și modul în care acestea pot afecta sănătatea microbiomului.

Context

Microbiomul intestinal joacă un rol fundamental în sănătatea generală a organismului, inclusiv în metabolismul nutrițional și imunitate. Deși se știe că dieta influențează compoziția microbiomului, se credea că o reducere drastică a diversității alimentare ar putea duce la un comportament uniform al microbiomului. Studiile anterioare au arătat că dietele variate pot promova diversitatea microbiomului, iar restricțiile dietetice pot influența negativ aceasta. Totuși, mecanismele prin care dietele restrictive induc modificări în microbiomul intestinal au fost mai puțin înțelese până acum.

Despre studiul actual

Studiul „Oatmeal Study” a inclus 18 adulți sănătoși din Flandra, Belgia, și a fost structurat în trei etape: o fază de 7 zile de dietă de bază (dietă obișnuită), o intervenție de 6 zile bazată exclusiv pe ovăz, lapte și apă, și o fază de 8 zile de revenire la dieta normală. Pe parcursul studiului, participanții au furnizat mostre zilnice de fecale și sânge, iar analiza microbiomului a fost realizată folosind tehnici avansate, cum ar fi secvențierea genei 16S rRNA, combinată cu citometria de flux. Studiul a vizat și legătura între dieta consumată și modificările metabolice și microbiene ale participanților.

Rezultate cheie

• Convergența dietetică realizată: Dieta exclusivă de ovăz a dus la o scădere semnificativă a diversității alimentare și la un consum redus de macronutrienți, inclusiv o reducere cu 31,5% a caloriilor. Pe de altă parte, aportul de fibre a crescut datorită ovăzului.

• Lipsa convergenței microbiomului: Unul dintre cele mai surprinzătoare rezultate a fost faptul că microbiomul participanților nu a devenit uniform, ci a rămas distinct între indivizi, chiar și în condițiile unei diete comune. Mai mult, divergențele între microbiomuri au fost chiar mai pronunțate în unele cazuri, sugerând că factori precum genetica, microbiomul de bază și capacitatea metabolică individuală influențează profund răspunsurile la dietă.

• Schimbări în structura comunității microbiene: S-a observat o creștere semnificativă a tipului de enterotip Bacteroides2, asociat cu disbioza, în timpul intervenției, în timp ce enterotipul Bacteroides1 a scăzut. Această schimbare a fost reversibilă după revenirea la dieta obișnuită, subliniind potențialele efecte negative ale unor diete restrictive pe termen scurt.

• Scăderea diversității și încărcăturii microbiene: Încărcătura microbiană fecală a scăzut cu mai mult de 30%, iar diversitatea microbiomului, măsurată prin indicele Shannon, a scăzut semnificativ, ceea ce sugerează o scădere a rezilienței și maturității ecosistemelor microbiene.

• Răspunsuri individuale la dietă: Răspunsurile microbiomului au fost extrem de variate între participanți, unele persoane arătând schimbări semnificative ale compoziției microbiene, în timp ce altele au rămas relativ stabile. Aceste diferențe subliniază complexitatea interacțiunilor gazdă-microbiom și sugerează că trăsăturile personale sunt esențiale pentru modul în care microbiomul răspunde la dietă.

Interpretări și implicații

Rezultatele acestui studiu subliniază importanța abordărilor personalizate în intervențiile dietetice. Dietele restrictive, chiar și atunci când sunt controlate, nu duc neapărat la rezultate uniforme în microbiom, ceea ce sugerează că răspunsurile individuale sunt reglate de factori gazdă-specifici. Aceste descoperiri pun în discuție utilizarea enterotipurilor ca biomarkeri pentru disbioza intestinală și sugerează că intervențiile viitoare în domeniul microbiomului ar trebui să țină cont de variabilitatea individuală.

Concluzie

Studiul „Oatmeal Study” evidențiază faptul că microbiomul uman este mult mai rezilient și individualizat decât s-a crezut anterior, chiar și atunci când dieta este drastic restricționată. Aceasta subliniază necesitatea unor intervenții dietetice personalizate, care să ia în considerare trăsăturile unice ale fiecărei persoane pentru a modula eficient microbiomul și a promova sănătatea intestinală.