Consumul de alimentele ultraprocesate crește riscul cardiovacular cu 47%

Un studiu realizat la Florida Atlantic University și publicat în The American Journal of Medicine la 23 ianuarie 2026 a analizat relația dintre aportul de alimente ultraprocesate și riscul de boală cardiovasculară la adulții din Statele Unite. Cercetarea arată că un consum ridicat de astfel de produse se asociază cu o creștere semnificativă a riscului de infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Rezumat

• A fost analizat un eșantion național reprezentativ de 4.787 adulți din baza NHANES 2021–2023.

• Aportul mediu de alimente ultraprocesate a fost de 26,1% din energia zilnică totală.

• Persoanele din cuartila cea mai mare de consum au prezentat un risc cardiovascular cu 47% mai mare comparativ cu cele din cuartila cea mai mică.

• Asocierea a rămas semnificativă după ajustarea pentru vârstă, sex, rasă, etnie, venit și fumat.

• Autorii subliniază necesitatea unor studii randomizate de mari dimensiuni, dar recomandă deja reducerea consumului de alimente ultraprocesate în practica clinică.

Context

Alimentele ultraprocesate sunt produse industriale intens modificate, care conțin grăsimi adăugate, zaharuri, amidonuri, sare și aditivi chimici precum emulgatori. Exemple frecvente includ băuturile carbogazoase, gustările ambalate și carnea procesată.

În Statele Unite, aceste produse reprezintă aproximativ 60% din dieta adulților și aproape 70% din dieta copiilor. Studii anterioare au asociat consumul crescut cu:

• Sindrom metabolic – obezitate, hipertensiune arterială, dislipidemie și rezistență la insulină.

• Creșterea proteinei C reactive ultrasensibile, marker inflamator predictiv pentru boala cardiovasculară.

Totuși, datele directe privind legătura cu infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral au fost limitate până la această analiză.

Despre studiul actual

Design și populație

• Studiu observațional pe baza National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES).

• Perioada analizată: 2021–2023.

• Număr participanți: 4.787 adulți ≥18 ani.

• Vârsta medie: 55 ani.

• Proporția femeilor: 55,9%.

Evaluarea dietei

• Participanții au furnizat două zile de înregistrări alimentare detaliate.

• Procentul de energie provenit din alimente ultraprocesate a fost calculat și împărțit în patru cuartile folosind clasificarea NOVA, validată internațional.

Definirea rezultatului cardiovascular

Boala cardiovasculară a fost definită ca istoric auto-raportat de infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Analiza statistică

• Au fost utilizate modele de regresie logistică.

• S-au estimat riscuri relative brute și ajustate cu intervale de încredere de 95%.

• Variabile de ajustare:

  • vârstă

  • sex

  • rasă și etnie

  • raport venit-sărăcie

  • fumat

Rezultate

Nivelul consumului de alimente ultraprocesate

• Aportul mediu: 26,1% din energia zilnică totală.

Asocierea cu boala cardiovasculară

• Comparativ cu cuartila cea mai mică de consum, participanții din cuartila cea mai mare au prezentat:

  • Risc relativ = 1,47

  • Interval de încredere 95%: 1,06–2,04

  • p = 0,02

Aceasta corespunde unei creșteri cu 47% a riscului de infarct miocardic sau accident vascular cerebral după ajustarea pentru factorii de confuzie majori.

Implicații clinice și de sănătate publică

• Consumul ridicat de alimente ultraprocesate ar putea deveni o țintă majoră de prevenție, similar reducerii fumatului în secolul trecut.

• Factorii structurali – acces limitat la alimente sănătoase și influența industriei alimentare – reprezintă bariere importante.

• Autorii recomandă:

  • Reducerea consumului de alimente ultraprocesate

  • Asocierea cu modificări ale stilului de viață și terapii medicamentoase validate

Deși sunt necesare studii randomizate la scară largă, dovezile actuale susțin deja intervenția nutrițională în practica medicală curentă.