De ce apare durerea de cap după consum de alcool

©

Autor:

De ce apare durerea de cap după consum de alcool

Multiple studii au identificat de-a lungul timpului o corelație între consumul de alcool și durerea de cap, aceasta putând fi de tip migrenă (cu sau fără aură), cefalee în cluster (în ciorchine) sau cefalee de tip tensiune. Durerea de cap indusă de alcool se poate caracteriza ca o cefalee secundară sau ca una primară (la pacienții diagnosticați în antecedente cu migrenă sau cefalee de tip cluster) (1).
Consumul moderat de alcool nu este contraindicat, acesta fiind cunoscut pentru efectul său relaxant și protector față de bolile cardiovasculare. Însă, alcoolul devine o problemă în situația în care pacientul abuzează, putându-se ajunge chiar la dependență.

Într-un studiu prospectiv de cohortă realizat de-a lungul unui an și jumătate s-a observat faptul că 1-2 porții de băuturi alcoolice nu au fost asociate cu un risc mai mare de dureri de cap în ziua următoare, spre deosebire de consumul a peste 2 porții. Ingestia a mai mult de 5 porții a fost asociată cu un risc de 2 ori mai mare de apariție a cefaleei. O porție de alcool este reprezentată de un pahar de vin sau o bere mică sau un shot de tărie sau de 18 ml de alcool pur (2).

Durerea de cap după consumul de alcool

Migrena este o afecțiune frecvent întâlnită, definită ca o durere de cap episodică moderată sau severă, cu intensitate crescândă, localizată unilateral (pe o parte a capului), agravată la mișcarea corpului și însoțită de manifestări neurologice, gastrointestinale sau de altă natură.

Există mai multe tipuri de migrenă, spre exemplu:

  • migrena cu aură (există semne de avertizare specifice chiar înainte de începerea durerii, spre exemplu apariția unor lumini intermitente),
  • migrena fără aură (cel mai frecvent tip, în care migrena apare fără semnele de avertizare specifice),
  • migrena silențioasă (pacientul resimte o aură sau alte simptome de migrenă, dar o durerea de cap nu se manifestă).

Consumul de băuturi alcoolice poate agrava, în timp, atacurile migrenoase (3).

S-au identificat numeroase mecanisme care explică fiziopatologia cefaleei indusă de alcool, însă subiectul acesta este încă incomplet elucidat. În privința durerilor de cap primare, studiile au evidențiat că factorul declanșator nu este vasodilatația, mecanismul patogenic aflându-se, cel mai probabil, la nivel subcortical, în trunchiul cerebral sau cortical (4).

Un studiu realizat în Japonia a urmărit să investigheze diferențele în caracteristicile clinice ale cefaleei de tip cluster între consumatorii de alcool și cei care nu băuseră astfel de băuturi. S-a remarcat faptul că aceia care consumaseră alcool aveau mai frecvent congestie conjunctivală (ochi roșii) decât cei care nu băuseră, însă cei din urmă aveau mai des congestie nazală, fotofobie și vărsături (5).

Mahmureala

Mahmureala este o consecință frecvent întâlnită și neplăcută a consumului excesiv de alcool. De obicei, mahmureala începe la câteva ore după încetarea consumului de alcool și poate continua până la 24 de ore după aceea. Partea pozitivă a experienței mahmurelii este că aceasta poate descuraja unii oameni să mai consume curând alcool în mod excesiv.

Simptomele sunt de tip fizic sau psihic. Simptomele fizice ale mahmurelii includ: senzația de sete, cefaleea, starea de oboseală, sensibilitatea crescută la lumină și sunet, senzația de greață, vărsăturile, diareea, roșeața ochilor, transpirația excesivă, creșterea tensiunii arteriale sistolice, tahicardia (bătăi cu frevență rapidă ale inimii), durerile musculare și tremurăturile membrelor. Printre simptomele psihice se enumeră: tulburările de dispoziție (depresia, anxietatea), starea de iritabilitate, amețelile, vertijul și posibilele tulburări ale gândirii, concentrării și ale memoriei. Acestea pot varia de la o persoană la alta și diferă în funcție de tipul de băutură alcoolică și de cantitatea consumată (6).

Factori fiziologici precum rata de metabolizare a alcoolului, stresul oxidativ, fluctuațiile hormonale, deshidratarea, deficiențele sistemului imunitar sau tulburările de somn pot avea un rol în accentuarea severității mahmurelii induse de alcool. Astfel, rata mai rapidă de metabolizare a etanolului este asociată cu o stare de mahmureală mai puțin gravă. Cum etanolul este capabil să traverseze bariera hematoencefalică, la un pacient cu un metabolism mai lent al alcoolului, mai mult etanol este capabil să ajungă la creier și să provoace simptomele de mahmureală (7).

Există două tipuri de durere de cap de tip secundar asociate consumului de alcool. Prima este cefaleea imediată (precoce), care apare în primele 3 ore de la ingestia de etanol. A doua este reprezentată de cefaleea tardivă (întârziată) indusă de alcool, tipică fazei de mahmureală, când cantitatea de alcool din sânge se reduce. Este o durere de cap de intensitate moderată, de obicei bilaterală și predominant frontală, care se simte ca o presiune. Fenotipul acestui tip de cefalee combină caracteristici atât ale migrenei, cât și ale durerilor de cap de tip tensiune (8). Deși s-a evidențiat faptul că persoanele care se cunosc cu migrenă în antecedente consumă mai puțin alcool, s-a observat că, la aceștia, 300 ml de vin roșu au provocat în 30 de minute până la 3 ore cefalee, deși cei care nu se știau cu migrenă nu au pățit același lucru (3).

De ce apare durerea de cap după consum de alcool?

Două cauze clasice ale durerii de cap post-consum de alcool sunt deshidratarea și vasodilatația. Deshidratarea apare prin efectul diuretic al alcoolului, care determină creșterea cantității de urină. Vasodilatația este reprezentată de relaxarea vaselor de sânge de către etanol, astfel crescând fluxul de sânge către creier, consecința acestui fapt fiind cefaleea imediată (precoce), provocată de nivelurile inițiale ridicate de alcool din sânge și creier. S-a demonstrat faptul că vinul și alte produse din struguri dau vasodilatație dependentă de endoteliu, prin eliberarea din acesta a oxidului nitric (NO). De asemenea, și etanolul și resveratrolul din băuturile alcoolice provoacă un grad de relaxare a vaselor de sânge. Etanolul eliberează peptidul asociat genei calcitoninei din capătul nervului senzorial periarterial al arterelor, unul dintre cele mai vasodilatatoare substanțe întâlnite la om, determinând apariția vasodilatației neurogene (9).

Deși există în anumite băuturi ingrediente care stimulează durerea de cap, aceasta poate să apară după consumul oricărui tip de alcool. Cel mai cunoscut inculpat este vinul roșu, deoarece este cunoscut faptul că acesta conține substanțe ce pot determina cefalee, precum: histamina (vinul roșu conține de zeci, chiar sute de ori mai multă histamină decât vinul alb), serotonina și sulfiții (totuși, vinul alb depășește vinul roșu în privința concentrației ultimelor 2 substanțe) (3). Alți posibili factori declanșatori ai migrenei sunt tiramina, feniletilamina și alte amine biogene, fenolii flavonoizi și taninurile.

Histamina și sulfiții se găsesc în numeroase alimente, printre care și în băuturile alcoolice. Histamina poate induce cefalee la pacienții care suferă de intoleranță la histamină, o boală caracterizată printr-un dezechilibru între acumularea histaminei (prin eliberarea ei din mastocite) și degradarea acesteia, printr-o activitate redusă sau a lipsei complete a diaminoxidazei (DAO). Printre simptomele intoleranței la histamină se enumeră: durerea de cap, înroșirea feței, congestiile rinoconjunctivale, astmul, urticaria, pruritul, diareea, hipotensiunea arterială și aritmia, însă după consumul de alcool s-a remarcat că, dintre toate aceste simptome, cea mai accentuată este cefaleea. Se observat că histamina stimulează eliberarea oxidului nitric (NO) din endoteliul vaselor de sânge cerebrale, din terminațiile nervului perivascular si din țesutul cerebral, consecința fiind vasodilatația, care determină apariția cefaleei.

Fenolii flavonoizi și taninurile, care rezultă din fermentarea alcoolului, sunt cei mai incriminați agenți care se găsesc în alcool si determină durerea de cap. Aceștia, în special catechinele și antocianinele, dau intensitatea culorii alcoolului, deci băuturile mai colorate (vin roșu, whiskey, brandy) au mai mult din aceste două substanțe (9).

Serotonina (5-hidroxitriptamina) are o concentrație crescută după consumul de alcool, prin stimularea eliberarării acesteia din trombocite și este considerată responsabilă de cefaleea întârziată provocată de alcool (9).

Conduita terapeutică

Există numeroase remedii populare pentru ameliorarea mahmurelii și, implicit, a cefaleei de după consumul de alcool, spre exemplu cofeina, însă tratamentul medical recomandat este cel farmacologic. Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) precum aspirina sau ibuprofenul pot reduce durerile de cap și musculare asociate mahmurelii, însă, deoarece irită stomacul suplimentar peste gastrita indusă de alcool, trebuie utilizate cu precauție. Paracetamolul trebuie și el folosit cu precauție, întrucât se metabolizează în ficat, la fel ca și alcoolul, această combinație putând duce la afectare hepatică. Antagoniștii beta1-adrenergici, de exemplu propranololul, se pot utiliza pentru tratarea durerii de cap și a hipertensiunii arteriale. De asemenea, se recomandă și antiemeticele, pentru ameliorarea stării de greață și a vărsăturilor (6).

În cazul în care pacientul are unul sau mai multe din următoarele simptome asociate durerii de cap, trebuie să se prezinte de urgență la spital, deoarece acestea pot fi semnul unei afecțiuni mai grave:

  • durerea de cap este bruscă, agonizantă, deosebit de severă;
  • paralizie sau slăbiciune în membre ori pe o parte a feței;
  • convulsii;
  • vorbire neclară;
  • confuzie mentală;
  • vedere dublă;
  • gât rigid;
  • erupție cutanată;
  • febră.

Data actualizare: 03-04-2021 | creare: 03-04-2021 | Vizite: 280
Bibliografie
1. Headache and Alcohol. AN., Dueland. 7, 2015, Headache, Vol. 55, pg. 1045-9.
2. Prospective cohort study of daily alcoholic beverage intake as a potential trigger of headaches among adults with episodic migraine. Elizabeth Mostofsky, Suzanne M. Bertisch, Angeliki Vgontzas, et al. 7, 2020, Annals of Medicine, Vol. 52, pg. 386-392.
3. Alcohol consumption and hangover patterns among migraine sufferers. Zlotnik Y, Plakht Y, Aven A et al. J Neurosci Rural Pract. 2014;5(2):128-134
4. Alcohol-induced headaches: Evidence for a central mechanism? A., Panconesi. 2, 2016, Journal of Neurosciences in Rural Practice, Vol. 7, pg. 269-275.
5. Differences in clinical features of cluster headache between drinkers and nondrinkers in Japan. Noboru Imai, Eiji Kitamura. 11, s.l. : PLOS ONE, 2019, Vol. 14.
6. Alcohol hangover: mechanisms and mediators. Swift R, Davidson D. Alcohol Health Res World. 1998;22(1):54-60.
7. The Role of Alcohol Metabolism in the Pathology of Alcohol Hangover. Mackus M, Loo AJV, Garssen J et al. J Clin Med. 2020 Oct 25;9(11):3421.
8. Clinical characterization of delayed alcohol-induced headache: A study of 1,108 participants. García-Azorín D, Aparicio-Cordero L, Talavera B et al. 15, 2020, Neurology, Vol. 95, pg. e2161-e2169.
9. Panconesi, A. (2008) Alcohol and migraine: trigger factor, consumption mechanisms. A review. The Journal of Headache and Pain. 2008 și 9(1):19-27.
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • MIT: Alcoolul te ajută să dormi mai bine
  • Legătura dintre consumul de alcool și aportul alimentar
  • Exercițiile de aerobic pot proteja ficatul de efectele consumului cronic de alcool
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
     
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.