Dezvoltarea limbajului la copilul cu autism

Un studiu realizat în cadrul Drexel University și publicat în noiembrie 2025 în Journal of Clinical Child & Adolescent Psychology a analizat, pe baza datelor a 707 copii preșcolari cu tulburare de spectru autist, proporția și profilul celor care nu dobândesc limbaj vorbit în ciuda participării la intervenții timpurii validate științific. Cercetarea arată că, deși majoritatea copiilor fac progrese, aproximativ o treime rămân fără achiziții semnificative ale limbajului vorbit.

Rezumat

• Aproximativ 66% dintre copiii non-verbali la debut au dobândit cuvinte simple sau limbaj mai complex după intervenție.

• Circa 50% dintre copiii minim verbali au ajuns să combine cuvinte.

• O treime dintre copii cu limbaj absent sau minim la început nu au avansat spre stadii funcționale de limbaj vorbit.

• Tipul de intervenție (ESDM, NDBI, EIBI, TEACCH) nu a influențat semnificativ șansele de progres.

• Factorii asociați cu lipsa progresului includ imitarea motorie scăzută, nivel cognitiv și adaptativ mai redus, scoruri mai mari de severitate autistă și durata mai scurtă a intervenției.

Context

Lipsa limbajului vorbit la vârsta școlară reprezintă un marker de prognostic nefavorabil în tulburarea de spectru autist, fiind asociată cu dizabilități funcționale persistente. Deși intervențiile timpurii bazate pe dovezi au demonstrat, în medie, efecte pozitive asupra comunicării, o proporție semnificativă de copii rămâne minim verbală. Până în prezent, estimările acestei proporții și caracteristicile copiilor „non-responderi” au variat considerabil între studii, iar analizele la scară mare au lipsit.

Despre studiul actual

Design și participanți

• Eșantion: 707 copii preșcolari cu diagnostic de tulburare de spectru autist.

• Vârsta la debut: 15–68 luni.

• Durata intervențiilor: între 6 și 24 luni (medie ≈ 11 luni).

• Intensitatea: minimum 10 ore/săptămână, livrate de specialiști instruiți.

• Context: programe universitare sau proiecte de cercetare finanțate.

Intervenții analizate

• Early Start Denver Model (ESDM)

• Intervenții comportamentale dezvoltationale naturaliste (NDBI)

• Intervenție comportamentală intensivă timpurie (EIBI)

• TEACCH

Toate au fost considerate comprehensive și au inclus limbajul vorbit ca obiectiv explicit.

Evaluarea limbajului

• Limbajul vorbit a fost clasificat folosind Assessment of Phase of Preschool Language (APPL), care distinge etape clare:

  • Fără cuvinte

  • Cuvinte izolate

  • Combinații de cuvinte

• Clasificarea s-a bazat pe:

  • Vineland Adaptive Behavior Scales – comunicare expresivă

  • Mullen Scales of Early Learning – limbaj expresiv

  • Validare suplimentară prin mostre de limbaj natural

• Concordanță ridicată între metode (coeficient de corelație intraclasa până la 0,91).

Variabile analizate

• Dezvoltare cognitivă verbală și non-verbală

• Funcționare adaptativă

• Severitatea caracteristicilor autiste (ADOS – scor calibrat)

• Imitare motorie

• Vârsta la debut, durata și intensitatea intervenției

Pentru a evita coliniaritatea, predictorii au fost integrați prin analiză în componente principale, urmată de regresii logistice mixte.

Rezultate

Analiza principală – copii minim verbali

• 470 copii erau minim verbali la debut.

• 49,6% au ajuns la combinații de cuvinte sau mai mult.

• 50,4% nu au depășit stadiul inițial.

Copiii care nu au progresat au prezentat:

• Scoruri mult mai scăzute la imitare motorie, dezvoltare cognitivă și funcționare adaptativă.

• Scoruri mai mari de severitate autistă (ADOS).

• Intervenții mai scurte și debut la o vârstă ușor mai mare.

Subset 1 – copii non-verbali la debut

• 293 copii fără cuvinte inițial.

• 66,5% au dobândit cuvinte simple.

• 33,5% au rămas non-verbali.

Lipsa progresului a fost asociată în principal cu:

• Imitare motorie foarte scăzută

• Severitate autistă mai mare

• Vârsta mai mică la debut (probabil reflectând un profil de dezvoltare mai imatur).

Subset 2 – copii ≤48 luni la debut

• Rezultate similare cu analiza principală.

• Aproximativ jumătate nu au ajuns la combinații de cuvinte.

• Aceiași factori de bază au diferențiat copiii care au progresat de cei care nu au progresat.

Tipul de intervenție

• Nu au existat diferențe semnificative între ESDM, NDBI, EIBI și TEACCH în probabilitatea de achiziție a limbajului vorbit.

Concluzii

Acest studiu arată că, în condiții de intervenție timpurie bazată pe dovezi, majoritatea copiilor cu tulburare de spectru autist pot dobândi limbaj vorbit, însă aproximativ o treime rămân fără progres semnificativ. Lipsa progresului este asociată cu un profil complex de factori inițiali – în special imitarea motorie, nivelul cognitiv, funcționarea adaptativă și severitatea simptomelor autiste – mai degrabă decât cu tipul specific de intervenție.

Rezultatele susțin necesitatea:

• identificării timpurii a copiilor cu profil „non-advancer”;

• ajustării intervențiilor prin accent mai mare pe abilități prelingvistice;

• utilizării timpurii a sistemelor alternative și augmentative de comunicare, fără a amâna dezvoltarea limbajului.