Efectele privării de somn asupra creierului

Shanaz Diessler și Maxime Jan de la University of Lausanne și SIB Swiss Institute of Bioinformatics din Elveția sunt doi cercetători preocupați de descoperirea unor noi abordări care să ajute la înțelegerea modului în care somnul afectează sănătatea creierului și a organismului.

Rezultatele studiului au fost publicate în revista PLOS Biology. Cercetarea s-a realizat prin analiza sistemului genetic la șoareci, cu scopul de a identifica anumite modalități moleculare care pot oferi o analiză detaliată a activității creierului și a comportamentul din timpul somnului (sunt incluse aici privarea de somn și trezirea în timpul nopții).

Astfel, s-a observat că lipsa somnului în prima jumătate a fazei obișnuite de repaus a produs daune la nivelul celorlalte sisteme, iar 78% din genele de la nivelul creierului și-au schimbat expresia. Cercetătorii au identificat o serie de variante genetice care și-au exercitat acțiunea după ce a avut loc privarea de somn. Mai mult decât atât, aceste variante genetice au determinat, în unele cazuri schimbările drastice de comportament cauzate de o cantitate de somn insuficientă.

Cu toate acestea, cea mai mare descoperire este aceea că moleculele și căile metabolice care sunt active în țesutul periferic (în ficat) par să influențeze în mod direct fenotipurile (trăsăturile unui organism). Este vorba despre frecvența oscilațiilor despre care se crede că provin din zone specifice ale creierului, cum ar fi hipocampul. Acesta conține grupuri de celule nervoase care acționează ca centre de control care afectează somnul.

Cercetarea de față, pe lângă faptul că oferă noi strategii terapeutice, poate oferi o privire alternativă în ceea ce privește concepția asupra somnului care a întreținut ipoteze pe termen lung legate de funcția și sistematizarea acestuia.