Eliminarea cărnii procesate și creșterea consumului de fructe pot adăuga ani de viață sănătoși

Studiul publicat în jurnalul The Lancet răspunde unei întrebări esențiale pentru sănătatea publică din Țările de Jos: Ce potențiale beneficii pe termen lung aduce optimizarea consumului alimentar, în conformitate cu liniile directoare olandeze din 2015, pentru reducerea poverii bolilor netransmisibile? Autorii s-au axat pe mai multe grupe alimentare pentru care există dovezi epidemiologice clare privind impactul asupra unor boli precum boala coronariană, accidentul vascular cerebral, diabetul zaharat de tip 2, cancerul colorectal și cancerul pulmonar.

• Consumul alimentar neoptimal: Consumul insuficient de fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, nuci/semințe, pește și ceai, respectiv consumul excesiv de carne roșie, carne procesată și băuturi îndulcite cu zahăr, reprezintă factori de risc pentru bolile netransmisibile (de ex. boala coronariană, diabet, anumite cancere).  
• Liniile directoare olandeze (2015): Acestea stabilesc niveluri de consum optim pentru diverse grupe alimentare. Totuși, nu se cunoștea cu precizie în ce măsură respectarea acestor recomandări s-ar traduce în reducerea reală a incidenței, prevalenței și mortalității cauzate de bolile netransmisibile pe termen lung.  
• Studiul actual: Printr-un model de tip counterfactual, autorii au estimat efectele scenariului în care întreaga populație olandeză și-ar adapta consumul alimentar la recomandările existente. S-a proiectat impactul asupra 5 boli netransmisibile-cheie, în intervalul 2020–2050, cuantificând cazurile prevenite de boli netransmisibile, câștigul în speranța de viață și speranța de viață fără boli.

Metode și date folosite

• Grupe alimentare investigate: 11 categorii principale (fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, nuci/semințe, carne roșie, carne procesată, pește, lactate, băuturi cu zahăr, ceai).  
• Consumul „optim”: Stabilit conform ghidurilor olandeze din 2015 (de exemplu, 0 g/zi pentru carnea procesată, ≥200 g/zi fructe, ≤45 g/zi carne roșie).  
• Date de consum: Autorii au folosit Dutch National Food Consumption Survey 2012–2016, un eșantion reprezentativ la nivel național.  
• Efectul consumului alimentar asupra bolilor netransmisibile: Au fost adoptate valori de risc relativ (RR) din surse precum Povara globală a boliilor (PGB) și meta-analize actuale. Aceste riscuri relative leagă (non)consumul optim de riscul de boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet de tip 2, cancer colorectal și cancer pulmonar.  
• Modelare cu DYNAMO-HIA: Un software standard pentru evaluarea impactului populațional (Markov micro-simulare). S-a comparat scenariul real („business as usual”), în care consumul rămâne ca în prezent, cu unul contrafactual, în care toți indivizii respectă dozele optime pentru o anumită grupă alimentară. S-au analizat schimbările în incidență, prevalență și mortalitate pentru cele 5 boli netransmisibile, precum și câștigul în speranța de viață.

Rezultate

Nivelul actual de aderență la ghiduri:  

• Cele mai scăzute rate de respectare s-au înregistrat pentru leguminoase (≥10 g/zi), ceai (≥600 g/zi), carne procesată (0 g/zi) și nuci/semințe (≥15 g/zi).  
• Cel mai ridicat grad de conformare a fost pentru carne roșie (≤45 g/zi) și cereale integrale (≥90 g/zi).  

Reducerea cazurilor de boli netransmisibile (2020–2050):  

Carnea procesată (0 g/zi) a avut cel mai mare impact potențial asupra prevenirii:  

• Boală coronariană: o scădere de ~18,5% la femei și ~23,8% la bărbați (cazuri prevenite/100.000).  
• Diabet de tip 2: −18,6% la femei și −24,5% la bărbați.  
• Cancer colorectal: −8,7% la femei și −10,4% la bărbați.  

Consumul crescut de fructe (≥200 g/zi) a prevenit cele mai multe cazuri de accident vascular cerebral (−17,7% femei, −19,1% bărbați) și cancer pulmonar (−8,2% femei, −7,2% bărbați). Și alte grupe alimentare (de ex. cereale integrale, nuci/semințe) au demonstrat efecte considerabile în scăderea riscurilor pentru boli cardiovasculare și diabet.  

Câștigul în speranță de viață și speranță de viață sănătoasă:  

Eliminarea cărnii procesate (0 g/zi) oferă cel mai mare beneficiu. De pildă, la 50 de ani, se pot câștiga ~0,31 ani (femei) și ~0,72 ani (bărbați) de viață totală, precum și 1,55 (femei) respectiv 2,49 (bărbați) ani de viață fără boală. Alte beneficii notabile apar la fructe, cereale integrale și nuci/semințe. Cele mai modeste câștiguri apar la leguminoase și lactate, probabil din cauza efectelor relativ moderate asupra bolilor și a consumului deja ridicat (în cazul lactatelor) sau doza recomandată fiind mică (leguminoase).  

Rezultate contrafactuale non-cumulative:  

Estimările pentru fiecare grup alimentar nu se adună pur și simplu, deoarece DYNAMO-HIA evaluează efectele fiecărui factor separat și există interacțiuni între alimente care nu au fost simultan modelate. Studiul a fost restrictiv la 5 boli netransmisibile majore. Autorii subliniază că efecte asupra altor boli (ex. boli renale, diferite tipuri de cancer etc.) și mecanisme indirecte (de ex. creștere în greutate) nu au fost incluse, deci se subestimează probabil beneficiul real.

Discuții și implicații

Comparabilitate cu alte studii: Consistență cu PGB și alte cercetări, confirmând contribuția substanțială a consumului exagerat de carne procesată și a consumului insuficient de fructe și cereale integrale la povara bolilor netransmisibile.  

Perspective de politică publică:  

• Carnea procesată se conturează drept cea mai semnificativă țintă de intervenție pentru a reduce bolile netransmisibile la nivel populațional.  
• Alte priorități: fructele, nucile/semințele și cerealele integrale.  
• Intervenții posibile: taxarea cărnii, subvenții pentru fructe și legume, promovarea alimentelor vegetale etc.  
• Abordări sistemice: e nevoie de colaborare între domeniul sănătății publice și cel al sistemului alimentar, având în vedere și aspectele de sustenabilitate.  

Limitări:  

• Datele consumului de referință provin din perioade diferite, iar tranzițiile reale în dietă s-ar putea schimba până în 2050.  
• Modelul nu a putut calcula efectul combinat al mai multor factori (eventuale substituții alimentare).  
• Riscurile pot fi sub- sau supra-estimate din cauza unor factori de confuzie remanși în studiile observaționale.  
• Câștigul în speranță de viață nu include posibile efecte asupra altor boli netransmisibile.

Concluzii

Acest studiu oferă proiecții robuste care arată că, pe parcursul următoarelor trei decenii, alinierea consumului alimentar la ghidurile olandeze ar putea reduce substanțial povara bolilor majore (de ex. boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet de tip 2, cancer colorectal și pulmonar) și spori speranța de viață (totală și sănătoasă) a populației din Țările de Jos.  

• Carnea procesată rămâne principalul factor negativ, iar fructele, nucile/semințele și cerealele integrale reprezintă zone-cheie de intervenție.  
• Rezultatele subliniază urgența măsurilor de politici publice și de sistem alimentar menite să încurajeze alimente mai sănătoase și să descurajeze consumul excesiv de carne procesată.  
• În plus, impactul simultan asupra mediului (prin reducerea consumului de carne) reprezintă un argument suplimentar pentru implementarea intervențiilor la scară largă și pentru colaborări trans-sectoriale.  

Astfel, îmbunătățirea dietei conform ghidurilor alimentare nu este doar o strategie-cheie pentru prevenirea bolilor netransmisibile la nivel de populație, ci și un obiectiv prioritar în politici integrate de sănătate publică și sustenabilitate.