Posesie demonică sau schizofrenie?

Bună dimineaţa!
H3ll0, שום דבר בלי אלוהים este traducerea ebraică a dictonului latin Nihil sine Deo. Practic, שום דבר בלי אלוהים înseamnă Nimic fără Dumnezeu.
דבר ללא אלוהים, pe de altă parte, este un derivat al שום דבר בלי אלוהים, dar se traduce puţin altfel, adică Nimic fără El sau Nimic fără Domnul, cu sensul clar de "nimic pozitiv fără Divinitate".
La evrei dictonul se poate folosi sub multe forme, cum ar fi:
Nimic fără Yahweh (Nimic fără Eu sunt Cel ce sunt);
Nimic fără El Elyon (Nimic fără Dumnezeul Preaînalt);
Nimic fără Adonai (Nimic fără Domnul şi Stăpânul);
Nimic fără El Roi (Nimic fără Dumnezeu care vede, Dumnezeu Atotvăzător);
Nimic fără El Shaddai (Nimic fără Dumnezeu cel Atotputernic);
Nimic fără El Olam (Nimic fără Dumnezeu cel Veşnic);
Nimic fără Yahweh Rafa (Nimic fără Domnul care vindecă);
Nimic fără Yahweh Mekodishem (Nimic fără Domnul care sfinţeşte);
Nimic fără Yahweh Shalom (Nimic fără Domnul păcii);
Nimic fără Yahweh Sabaoth (Nimic fără Domnul oştirilor);
Nimic fără El Khai (Nimic fără Dumnezeu cel Viu);
Nimic fără El Elim (Nimic fără Dumnezeu dumnezeilor);
În concluzie, NIMIC POZITIV FĂRĂ ELOHIM (Nimic pozitiv fără Dumnezeul Trinitar: Tatăl şi Fiul şi Sfântul Duh).
_
H3ll0, sper că v-am lămurit! :)
Apropo, Nihil sine Deo este şi dictonul meu preferat!
_

În ceea ce priveşte posesia demonică, vreţi să acceptaţi sau nu, dragi useri care activaţi în cadrul acestui topic, ea există. Mai devreme sau mai târziu vă veţi convinge; rugaţi-vă, însă, să nu vă convingeţi prea târziu, ca mai apoi să regretaţi etern că aţi trăit în înşelare.
Vă recomand să citiţi cartea "Terapeutica bolilor mintale". Este scrisă de teologul ortodox Jean-Claude Larchet, unul dintre preferaţii mei.
----------*


(*modificat de administrator)

Hello!
Dragilor, mă uimiţi, vă dau cuvântul meu de onoare. Până acum am scris cumva în altă limbă sau în alt dialect, când am afirmat ferm că există posedare demonică? Am scris cumva în ebraică, chineză, hindi, gujarati, swahili, telugu sau thai? NU cred; am scris în limba română! Şi-atunci, de ce aţi înţeles aiurea, sau mai bine zis de ce nu aţi înţeles ce trebuia să înţelegeţi? Circumstanţe atenuante nu aveţi!
Hai să încep...
Iubiţilor, treziţi-vă. Există şi boală mintală, dar şi posedare demonică, ambele putând fi total diferite. Eu NU am spus că toţi bolnavii mintali sunt posedaţi de vreunul sau mai mulţi demoni. Unde am scris eu aşa ceva? Aşa se şi explică faptul că unele persoane schizofrenice, de pildă, au responsivitate la antipsihotice, iar altele nu au nici în rupul capului, să spun aşa. Cele care au, nu sunt posedate, iar cele care nu au, sunt. Deşi nu este o regulă!
Eu NU am spus să INTRERUPEŢI medicaţiile psihiatrice pentru simplul fapt că aţi fi posedaţi (şi aici mă refer la cei bolnavi mentalo-psihic). Am spus eu aşa ceva? NU cred!
_

Dnă Clara, încep cu dv. Ştiu că sunteţi suferindă, însă ştiu că în acelaşi timp credeţi în Dumnezeu.

❶ " In urma afirmatiilor unui parinte, cum ca "bolile psihice sunt posesii demonice", m-am lasat de tratament in iarna si am inceput sa citesc intens psalmi, rugaciuni, sa merg la biserica mai des, etc.
Am crezut ca acel parinte avea dreptate si ca o sa ma vindec asa. "

● Acel preot a generalizat conceptul real de posedare; a exagerat puţin, însă numai dv. aţi fost de vină că v-aţi întrerupt medicaţia, nu acel preot. NU cred că aţi fost obligată să vă sistaţi administrarea medicaţiei, să citiţi intens psalmi (orice credincios practicant ştie că NU este permisă citirea intensă a psalmilor, oricum) şi rugăciuni, să mergeţi mai des la Biserică etc. Aţi fost obligată? NU!
Problema dv. mentalo-psihică NU este posedare, dar are clar la baza cauzală o "etichetă" spirituală, că doar se ştie că păcatul a introdus în lume necazurile, bolile etc., de la păcatul strămoşesc până la păcatele fără de număr ale omului contemporan.
__

❷ " In plus, am auzit de foarte multe cazuri de persoane tinere, cu afectiuni psihice, care in loc sa fie duse de catre familie la doctor, au fost duse pe la preoti, biserici, manastiri etc. Se credea fie ca au vraji, fie ca sunt posedate si starea lor, in loc sa se imbunatateasca, li s-a agravat, pentru ca au ajuns sa faca boli cronice ca schizo si tab, de exemplu. Nu mai vorbim de sumele imense de bani care au fost date preotilor "pentru a le salva" ".

● Ei şi ce?! Cumva ce aţi auzit dv. trebuie musai să aibă puterea să anuleze existenţa posedării? Credeţi cumva că posedările demonice suferă vreo modificare de existenţă doar pentru simplul fapt că nişte persoane au greşit în modul lor de abordare al unor bolnavi mintali; că i-au dus la preot, şi nu la medic, că au plătit sume imense pentru vindecări care nu au avut loc ş.a.m.d.? NU! Posedările există bine mersi, în ciuda "auzirilor" unor oameni. Aşa aud şi eu multe, dar asta nu înseamnă că trebuie să cred sau că trebuie să judec ceva în funcţie de altceva, făcând abuz de calificări, interpretări etc.
Credeţi că posedarea demonică nu există doar pentru simplul fapt că nişte bolnavi mintali, care au fost bănuiţi a fi posedaţi, nu s-au vindecat după ce au fost duşi la nu ştiu ce preoţi? Vă înşelaţi!
__

❸ " Puteti sa ne demonstrati stiintific ca exista posesie demonica si ca acele persoane nu sunt bolnave de o anumita forma de schizofrenie de exemplu ?
Se stie foarte clar ca in cazul persoanelor cu afectiuni psihice, creierul, ca organ anatomic, are de suferit. De ce nu am spune si despre cei cu diabet de exemplu, ca sunt posedati ? Pai se poate asa ceva ? "

● Dar de ce nu îmi demonstraţi dv. ştiinţific că nu există posesia demonică? Eu AM dovada că există posesie demonică! V-o voi oferi în rândurile de mai jos, chiar dacă vă va părea a fi incredibilă. Iniţial nu am vrut să spun ce voi spune, dar văd că nu am alternativă.
Or fi şi unii diabetici posedaţi, cine ştie, dar dacă sunt, sunt într-o măsură mai mică, suficient de mică încât să nu permită promovarea unor accese mentalo-psihice specifice. Se ştie că diavolul este izvorul tuturor relelor de pe pământ, deci...
_

❹ " Eu cred ca e o mare confuzie la mijloc cu aceste "posedari". Iar credinta ca ele ar exista, face mai rau, atat pacientilor, cat si celor ce ii inconjoara. Preotii care slujesc sunt efectiv speriati cand vad vreo astfel de persoana banuita de posesie demonica.
Nu e admisibil asa ceva. Traim totusi in secolul al XXI-lea ".

● Există şi confuzii, normalmente. Credinţa în existenţa posedării este perfect sustenabilă de şi cu probe, iar una dintre probe este oferită chiar de Sfânta Evanghelie după Marcu, după cum urmează:
..
" Şi a venit de cealaltă parte a mării în ţinutul Gadarenilor. Iar după ce a ieşit din corabie, îndată L-a întâmpinat, din morminte, un om cu duh necurat, care îşi avea locuinţa în morminte, şi nimeni nu putea să-l lege nici măcar în lanţuri, pentru că de multe ori fiind legat în obezi şi lanţuri, el rupea lanţurile, şi obezile le sfărâma, şi nimeni nu putea să-l potolească; Şi neîncetat noaptea şi ziua era prin morminte şi prin munţi, strigând şi tăindu-se cu pietre. Iar văzându-L de departe pe Iisus, a alergat şi s-a închinat Lui. Şi strigând cu glas puternic, a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu Celui Preaînalt? Te jur pe Dumnezeu să nu mă chinuieşti. Căci îi zicea: Ieşi duh necurat din omul acesta. Şi l-a întrebat: Care îţi este numele? Şi I-a răspuns: Legiune este numele meu, căci suntem mulţi. Şi Îl rugau mult să nu-i trimită afară din acel ţinut. Iar acolo, lângă munte, era o turmă mare de porci, care păştea. Şi L-au rugat, zicând: Trimite-ne pe noi în porci, ca să intrăm în ei. Şi El le-a dat voie. Atunci, ieşind, duhurile necurate au intrat în porci şi turma s-a aruncat de pe ţărmul înalt, în mare. Şi erau ca la două mii şi s-au înecat în mare. Iar cei care-i păşteau au fugit şi au vestit în cetate şi prin sate. Şi au venit oamenii să vadă ce s-a întâmplat. Şi s-au dus la Iisus şi au văzut pe cel demonizat şezând jos, îmbrăcat şi întreg la minte, el care avusese legiune de demoni, şi s-au înfricoşat. Iar cei ce au văzut le-au povestit cum a fost cu demonizatul şi despre porci " (Marcu 5: 1-16 - Vindecarea unui demonizat din ţinutul Gadarenilor).
..
● Dnă Clara, vreţi să-mi spuneţi că nu credeţi în Cuvântul lui Dumnezeu? Dacă da, atunci sunteţi necredincioasă, aproape atee neconvertită. Excusez-moi, acest fapt este foarte grav. Însuşi Dumnezeu oferă dovada supremă a existenţei posesiei demonice. Mai vreţi altă dovadă?
Frica este normală până la un anumit punct, însă când depăşeşte acel punct este păcat, ba chiar intră sub incidenţa unei patimi. Acelor preoţi le este frică pentru că ştiu foarte clar că, cu duhurile necurate nu este de glumă, iar mulţi dintre dânşi nu sunt pregătiţi să susţină o slujbă de exorcizare, de pildă. În plus, după cum am spus, frica dânşilor intră sub incidenţa unei forme de frică cu statut special, şi anume frica de nereuşită, de a neizbuti (în lupta cu duhurile necurate, în cazul de faţă) - pusilanimitatea - o patimă foarte cunoscută de toţi cei care au citit mai în amănunt teologie ortodoxă.
__

❺ " Eu personal am achizitionat cartea domnului Larchet dar nici nu am putut sa o citesc in intregime. Mi-a facut foarte rau ".

● Şi dacă aţi citit-o parţial, nu aţi ajuns la partea în care se spunea negru pe alb că NU toate bolile mintale sunt expresia unei posedări demonice??? Nu aţi citit că se admite o clasificare a bolilor mentalo-psihice în boli de origine somatică, boli de origine demonică şi boli de origine spirituală???
Îmi pare foarte rău că vi s-a făcut rău; acest fapt certifică o hipersensibilitate în a accepta realitatea.
_


❻ " De ce ni se predica la biserica ca toti trebuie sa tindem catre sfintenie ? Mai concret adica. Ce trebuie sa facem si de am face asa ceva ? Toata omenirea ar trebui sa mearga in pustie si sa se roage ?
Personal iubesc foarte mult sfintii si ii respect. Dar sa stiti ca citirea vietilor lor si incercarea de a le pasi pe urme nu au facut decat sa ma bage in delir mistic, sa fac foarte multe gesturi necugetate (mi-am dat in 2008 aproape toate hainele pe care le aveam pentru ca intentionam sa merg la manastire) iar pe mama sa ma interneze fortat. Nu mai sunt de acord cu asa ceva. In toate trebuie sa existe o cale de mijloc, un echilibru.
Simt nevoia sa fiu un om normal ".

● De ce ni se predică? Pentru că însuşi Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, a spus, citez: " Fiţi, dar, voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este " (Matei 5, 48). Desăvârşirea înseamnă sfinţenie, iar sfinţenia poate fi oferită numai de Dumnezeu, după propriile Lui considerente; avem nevoie de sfinţenie, de vreme ce "nimic necurat nu va intra în Împărăţia cerurilor".
Sfinţenia se poate obţine şi în lume, nu numai în pustie sau în monahism. Un om poate să facă ce este bine plăcut lui Dumnezeu, ca să câştige sfinţenia, oriunde s-ar afla. Vă puteţi ruga şi în lume, puteţi face fapte bune şi în lume, vă puteţi înfrâna de la păcate şi în lume, vă puteţi căi şi în lume, vă puteţi spovedi şi în lume, la fel şi împărtăşi etc., nu numai în pustie.
_

❼ " Poate ma invata si pe mine domnul Nick cum se fac inimioarele pe acest forum ca vad ca mie nu mi-au iesit prin metoda traditionala ".

● Inimioarele nu pot fi făcute pe Romedic, aşa cum se fac pe Facebook, fapt pentru care eu dau copy/paste ca să le pot plasa pe Romedic.
_

După cum v-am spus în rândurile de mai spus, eu AM dovada că există posesie demonică. Am văzut-o cu ochii mei, şi nu am văzut-o numai eu, ci şi alte 3 persoane care se aflau în vecinătatea mea. Ştiu că este incredibil ceea ce veţi citi, dar este adevărat. NU aveţi decât să mă credeţi nebun, nu-mi pasă; îmi fac doar datoria de a spune ce am văzut.
Mă aflam în vizită la cabinetul medical al unei dne doctor - o prietenă foarte bună şi un medic excepţional - nu îi dau numele pentru că nu am aprobarea dânsei. Stăteam bine mersi într-un fotoliu, într-un hol frumos amenajat, amplasat exact lângă cabinetul dnei dr., şi studiam pacienţii dânsei - o mamă şi un copil; îi analizam din punct de vedere psihologic, aşa cum obişnuiesc să fac cu toţi oamenii, fără excepţie. Copilul de 9 ani, însă, mi-a atras atenţie în mod special. Fusese diagnosticat şi supra-diagnosticat de n ori, ba cu autism, ba cu schizofrenie, ba cu nu ştiu ce sindrom de natură genetică; nici medicii nu ştiam ce are. Mă uitam la el şi nu îmi venea să cred în ce hal se comportă. Avea momente când se strâmba într-un hal fără de hal, îşi schimba complet faciesul şi "torcea" ca o pisică răguşită. După ce l-am studiat câteva minute, mi-am dat seama imediat că este vorba despre ceva necurat la mijloc, fapt pentru care am început să mă rog, în minte, nu prin viu grai. Eh, decizia de a mă ruga a fost ori cea mai mare greşeală, în acel moment, ori cea mai mare corectitudine din partea mea. Imediat cum am început să mă rog acel copil a început să urle cum nu vă pot descrie. Efectiv ţipa mai mult decât tare. Am crezut că o să ne spargă timpanele. De fapt, nu ţipa, ci urla; un urlet continuu cum nu am mai auzit niciodată, şi nici nu cred că voi mai auzi. Am fost nevoit să-mi pun mâinile la urechi, să mi le acopăr. Dna doctor a ieşit instant din cabinet, lăsându-şi asistenta cu pacientul pe care-l consulta.
Copilul urla şi se zbătea cât îl ţineau puterile, aşa de tare, încât toţi câinii de afară au început să latre (câinii vecinilor), iar câinele dnei doctor, o superbitate canină incapabilă să agreseze pe cineva, ieşit o dată cu dna dr. din cabinetul dânsei, a sărit efectiv pe el să-l muşte. Nu ştiu dacă vă puteţi imagina prin ce clipe de groază am putut să trec eu, dna dr. şi mama acelui copil, dar şi asistenta dnei dr. şi pacientul din cabinet. Abia a reuşit dna dr. să ia câinele de pe băiatul acela, iar băiatul, incredibil sau nu, era total schimbat. Efectiv se urâţise, avea pupilele ochilor exact ca pupilele unui şarpe, pielea îi devenise foarte rece şi era de culoare cenuşie. MÂRÂIA la noi exact ca un câine şi îi curgea salivă din gură! Mie îmi venea să o iau la fugă, sincer.
Mama lui, săraca, îngrozită mai puţin decât mine, i-a spus dnei dr. că nu mai ştie ce să facă, pentru că, citez: "copilul meu face aşa ori de câte ori trece pe lângă o Biserică, ori de câte ori se apropie de ceva sfânt". Dar în acest caz nu trecuse pe lângă nicio Biserică şi nici nu stătea în compania a ceva sfânt! Rugăciunea mea i-a declanşat criza, de fapt.
Dna doctor, săraca, parcă-i şi văd faţa, i-a spus exact aşa; o citez pentru că nu-i pot uita cuvintele: "de ce ai venit la mine cu el, ştii că ţi-am mai spus că este posedat, după ce l-am consultat mai demult; du-te cu el la un preot care să-l exorcizeze". Eu am rămas afiş când am auzit ce-a spus dna dr.. Dar mama copilului i-a răspuns, citez: "am fost la mulţi preoţi, dar niciunul nu a îndrăznit să se apropie de el, pentru că nu a putut fi nici măcar imobilizat, are o putere incredibilă. Am fost cu el la mulţi medici din Europa şi Statele Unite. Nu-i poate face nimeni nimic. Niciun tratament nu-l ajută".
A mai stat 5 minute timp în care a implorat-o pe dna dr. să-i facă ceva copilului, dar nu a avut sorţi de izbândă, de vreme ce dânsa îi tot spunea că nu are ce să-i facă. Până la urmă la plecat. Pe stradă, o stradă din N-V-ul Bucureştiului, toţi câinii l-au lătrat pe acel copil, mai mult de 5 minute, adică exact până când a dispărut din câmpul lor vizual.
DECI, acel copil era clar posedat. L-am văzut cu ochii mei, aşa că NU-mi puteţi spune mie că nu există posesie demonică. Dacă l-aş fi văzut doar eu, aş fi crezut că am o halucinaţie, dar l-au văzut mai multe persoane.
_

ÎN CONCLUZIE, dnă Clara, există şi boli mintale care nu sunt produse de nicio posesie demonică, ci de cu totul altceva, de a problemă cerebrală, de pildă, dar există şi boli mintale produse de posesii demonice.
_

Vă doresc numai bine şi nu uitaţi că ceea ce nu se vede nu înseamnă că nu există, şi că ceea ce se manifestă nu trebuie neapărat să fie pe deplin demonstrat ştiinţific. Demonii există, la fel şi posesia lor care se răsfrânge asupra unor oameni.
Îmi cer iertare dacă v-a deranjat cu ceva mesajul meu.
Dumnezeu să vă binecuvânteze!

Cu respect,
Nick

Hi!
Dnă Clara, am evitat să încep cu acel caz, pentru că nu am dorit să ofer detalii latent psihotraumatizante. Pe mine acel copil m-a impresionat profund, din punct de vedere negativ. Manifestări ca ale lui nu am văzut nici în filmele horror. M-a durut capul 2 zile din cauza urletelor lui - nişte urlete inumane. Nu ştiu dacă vreţi să mă credeţi, dar efectiv vibrau termopanele din cauza vocii lui. Eu, aflat fiind la max. 2 m de el, dacă nu aveam inspiraţia de a-mi pune mâinile la urechi, cred că surzeam garantat. În ochii mamei lui am văzut multă disperare şi durere. Avea ochii în lacrimi; ştiu că inima ei refuza să creadă că propriul ei copil este posedat, deşi mintea ei accepta tragicul diagnostic pus şi de unii medici, chiar. Mi-e foarte milă de oamenii chinuiţi de d..., mi-e foarte milă.
Sunt perfect convins că există posesie demonică, din nefericire, tocmai de aceea am fost de acord cu ce a postat dnul dr. Mihnea Dragomir. Dacă nu aş fi văzut cu proprii mei ochi, recunosc, poate nu aş fi crezut, dar am văzut, şi încă în toată "splendoarea".
Toate cele bune, dnă Clara ♥♥♥
_

Sabrina85, eu NU mint. URĂSC minciuna; se vede că nu mă cunoaşteţi. Nici nu mă veţi cunoaşte vreodată, la cum vă comportaţi. Nu mă deranjează că nu mă credeţi, nici nu am pretenţia de la dv., sincer. Am ştiut de prima dată că mă supun riscului major de a nu fi crezut, dar acest fapt nu m-a împiedicat să scriu ce am scris.
Dacă aţi citit în mod integral ce am scris, permiteţi-mi să vă spun că nu aţi înţeles nimic, deşi sunteţi supraplin de informaţii, aşa cum aţi afirmat; aveţi grijă să nu daţi pe dinafară, ca nu cumva să vă scadă şi IQ-ul. Păcat că sunteţi supragol de sănătate mintală :(
După ce că habar nu aveţi să scrieţi măcar o propoziţie coerentă, mai aveţi şi aroganţa să declaraţi dv. minciună în masă posedarea demonică, cu toate că ştiţi foarte clar că ea există, dar nu doriţi să acceptaţi existenţa ei pentru a nu vă produceţi indispoziţii; este mai confortabil să negi existenţa a ceva ce te-ar indispune sigur, decât să accepţi acea existenţă.
Helloooooooo, wake up, dude! Bunul-simţ este străin de dv., cu multă părere de rău vă informez, ca de altfel şi normalitatea, deşi mă doare inima că vă scriu astfel de cuvinte relativ dure, dar nu pot să mă ascund după tufişuri, metaforicamente vorbind, pentru că nu sunt ipocrit (întotdeauna spun ce simt, cu sinceritate, cu toate că risc să rănesc).
Vă rog foarte frumos să nu deveniţi şi mai penibil decât deja sunteţi. Aveţi un pseudonim feminin, un avatar la fel de feminin, dar dv. sunteţi o persoană de sex masculin; cel puţin vorbiţi uzând genul masculin. Vi se pare normal? NU este normal!
A dispărut de pe forum dnul Filip Marius, care devenise celebru pentru incoerenţa din scriere, gândirea scindato-psihotică şi lipsa de bun-simţ, printre altele, şi aţi apărut dv. Chiar nu m-ar mira să fiţi tot dnul Filip, pentru că dânsul a mai avut o tentativă de revenire pe forum, sub alt pseudonim, evident, însă a fost blocat, again.
Deci...să vă fie ruşine dv., nu mie!
Îmi cer iertare, dacă v-au ofensat cuvintele pline de adevăr - cele care v-au fost adresate de către mine.
Dumnezeu să vă binecuvânteze cu tot ce aveţi nevoie pentru binele dv. efemer şi veşnic.
Cu respect,
Nick