Tulburarea Afectiv Bipolara - Solutii

Draga mea Clara,

stii eu nu stiu ce inseamna tab - probabil ma poti lumina tu:

pentru mine tab este o tasta pe tastatura computerului meu

si mai este o prescurtare de la Tulburare Afectiv Bipolara

ce inseamna tab - tasta si ce inseamna tab - eticheta presupusei boli nu ma intereseaza

ce ma intereseaza pe mine este vindecarea oamenilor. Fara bani.

si cu asta am spus tot.

Cine vrea sa se vindece o poate face. Simplu si la obiect.

Cine nu vrea - problema lui/ei.

Pe mine ma intereseaza cei ce vor sa se vindece. Ceilalti poa sa doarma linistiti in continuare. Somn usor si vise placute! Ne auzim cand faceti ochi.

Cu drag,
Livia Tudor.

@ hopeforbipolars

Daca ai fi vindecat un singur bolnav de tab sau de alta boala psihica pina acum, ar fi fost coada la usa ta si ai fi castigat o gramada de bani.
Nu ai mai fi avut timpul fizic necesar sa oferi acum 'consiliere' gratuita.

@ the_eye

Draga mea,

Tu stii extrem de bine ca aceste medicamente nu vindeca ci te fac sa iesi din episodul psihotic si sa nu ma intri intr-unul si sa ii deranjezi pe altii. Adica ce faci tu acum pe toate topicurile fara sa te poti opri.

Sunteti in episod. Nu sunteti constiente de acest lucru. Nu se poate discuta cu voi deloc. Nu faceti decat sa va faceti de ras. Imi pare sincer rau pentru voi.
Mai mult decat sa va pomenesc in rugaciune, nu pot face.

@clara_p

Eu cred ca tu esti bolnava cu "episodul" asta al tau. Dar ce, draga, am spus eu macar UN SINGUR lucru neadevarat pe vreunul din cele cateva topicuri de pe Romedic (nu toate, in orice caz, cum spui tu), pe care am postat, in ultimele zile? Vrei sa zici ca Dr. House nu e consumator de droguri, pe care le si promoveaza mai mult sau mai putin indirect, aducand drept argument asa-zisele studii cum ca drogurile (precum heroina si cocaina) ar face, chipurile, mai putin rau decat alcoolul si tigarile, ca tu nu dai in vileag toate intimitatile tale si pe ale prietenilor tai de la unul la altul, ca bleuciel nu incearca sa atraga atentia si sa fie compatimita, etc.?

Si problema cu medicamentele psihotrope, in special unele antipsihotice atipice, este ca ti se admistreaza SI in ideea ca cica ti-ar trata toate simptomele, inclusiv cele negative, ceea ce este o mare minciuna! Porcariile astea iti modifica chimia creierului, si NU in sens pozitiv.

Cat despre "boala" ta, nu contest ca ai fi avut o depresie, doua sau chiar mai multe la viata ta, dar se pare ca tu mai mult smecheresti sistemul astfel incat sa te intretina statul, din banii contribuabililor. Pun pariu ca sunt unii, cu adevarat si cu mult mai bolnavi ca tine, care ar avea nevoie de banii astia si poate nici nu stiu ca au dreptul la ei.

Sunt citeva persoane pe forumul asta caruia ar trebui sa le cerem voie ce sa postam, adica daca ajungi la o concluzie ce ar putea fi benefica macar cuiva, nu ai voie sa expui ca sa nu lezezi privirea indoctrinatilor.
Adica plecind de la aceeasi idee strimba ar trebui ca eu sa ma apuc sa ma tin de absolut toata lumea care ia medicatie si sa-i spun cit e de distructiva in organism si ca de fapt ea este facute sa aduca dezechilibre in creier?
Fiecare se indreapta spre ce doreste, spre ce cunoaste sau spre ce are incredere, de unde atita forta de a te tine de absolut toata lumea care obtine imbunatatirii in planul vietii fara sa apeleze la medicatie?.

MARTURISESC ca Livia(hopeforbipolars) are si acum semnele grave datorate medicatiei pe care a luat-o:
-un nodul tiroidian atit de evident si care nu a fost investigat inca
-ingrasat excesiv(eforturi mari in a pierde kg)
-pete lasate de eruptia declansata pe corp si cine stie ce modificari o mai fi in interior

Este o fata plina de energie, un om care a facut boala DRUMUL spre CUNOASTERE, un om generos care a venit din propriul ei concediu sa ma intimpine pe mine cu familia mea(la ora 7 dim), sa ma asculte, sa discutam pe timpul ei din viata ei, sa-mi cunoasca personal fiul si sa plec cu inima surizind ca de astfel de oameni am nevoie in aceasta viata, de INVINGATORI

Draga Hopeforbipolars,

Te felicit cu toata inima pentru felul tau independent de a gandi, pentru dorinta de a te vindeca si pentru toata lupta ta cu o boala care chiar poate fi invinsa!

Esti demna de toata lauda si sunt perfect de acord cu tine ca prin vointa si dorinta cuiva de a-si recupera viata, SE POATE!

Din fericire, avem in jurul nostru toata informatia necesara, dar din pacate majoritatea o culeg pe cea mai usoara, dar proasta, adica tratamente care ii duc catre dependenta si nimic altceva, pierzand timp pretios sa-si recupereze cu adevarat sanatatea si speranta.

Vazand reactii de tot felul si mai ales gandiri de tot felul, am ajuns la concluzia ca:

ORICE SE POATE VINDECA, dar NU ORICINE!



Felicitari inca o data, draga Hope, si succes in continuare!

Adevar graita-i Ciorapel draga. AMIN!

Daca te hotarasti sa invingi si tu aceasta boala spune.mi doar si stam de vorba(pe messul meu cu acelasi id ca aici). Discutiile sunt gratis. Consultatiile si sedintele de medicina samanica costa. Cum bine spunea Clara, nu prea mai am timp pentru toata lumea...imi pare rau pentru asta - dar voi gasi o solutie sa beneficiem toti cei ce ne dorim vindecarea. Am sa va anunt din timp cand solutia va fi aproape gata.

Cu drag,
Livia.

Hehe, Hope, nu am nevoie de sedinte sau altceva pentru ca eu nu am si nu am avut niciodata vreo boala.

M-am ratacit pe forumul asta si am facut greseala sa pierd timpul in a-i incuraja pe cei bolnavi ca se pot vindeca.

Dar nu renunt la parerea mea ca orice tulburare psihica se poate vindeca (in anumite conditii, desigur) !
Deci, cine are probleme, poate gasi si solutii!


Numai bine iti doresc.

Corect draga mea Ciorapel...si nu ai pierdut timpul de pomana...oamenii cu afectiuni psihice chiar se vor vindeca daca vor dori asta.

Cu drag,
Livia.

eu am sotia cu aceste probleme..in prezent este internata in spital de cateva zile si parca nu se vede nici o ameliorare
este la a 4 internare prima fiind in 2002 apoi in 2004 apoi in 2008 si in prezent, , , , parca au o ciclicitate
este foarte greu de facut fata acestei boli si ca pacient si ca persoana de langa ea
ma gandesc ca toata viata va fi asa dar o iubesc, avem un copil de 4 ani si nu stiu daca copilul merita atata suferinta
ma doare rau sa vad ca si copilul a fost afectat de acest lucru, in sensul ca de cand a debutat boala, a in ceput sa o neglijeze, sa fie dura cu ea, , , am incercat sa compensez dar am si eu servici...parintii la amandoi stau departe...acum a venit mama ei si are grija de cea mica
sincer este foarte greu dar vom iesi noi la capat
ma gandesc sa duc doctorului toate biletele de iesire din spital anterioare...eu cred ca il va ajuta?

@ george marin

Daca face corect tratamentul din spital si pe cel care i se administreaza dupa ce iese din spital, sotia dv. isi va reveni in circa 30-60 de zile. Cam asta este regula.
Poate sa reactioneze si mai degraba.
Sa bea multe lichide.

Dupa ce se stabilizeaza cautati un medic care sa aibe experienta in utilizarea litiului si sa o treaca pe Litiu. Este cel mai bun medicament pentru tulburarea afectiva bipolara.
Nu trebuie sa ii duceti doctorului biletele celelalte de iesire din spital dar se poate pensiona cu ele pe caz de boala (daca nu e prea tarziu) si poate obtine indemnizatie de handicap (234 lei + asigurare medicala gratuita).

Sotia dv. o sa functioneze in limitele normale ale unui bolnav de tab, atat timp cat isi va lua medicatia.
A virat pentru ca ori a redus-o ori a renuntat la ea complet.
In calitate de sot trebuie sa o urmariti in permanenta ca isi ia tratamentul si lucrurile vor fi ok.

multumesc de raspuns clara...ma bucur sa vad ca exista persoane care iau in serios aceste lucruri
..da asa s-a intamplat nu a mai luat medicamentele..si ca sa inteleg mai exact, , va trebui sa ia zi de zi toata viata
adica nu stiu si nu tin minte ca la ultima externare doctorul sa fi zis acest lucru..poate a zis de cateva luni cu continuarea tratamentului..
...daca imi permiti mai am o intrebare care ma roade...in episodul prezent nu a existat nimic care sa contribuie la declansarea bolii..totul s-a intamplat pe fondul unei oboseli acumulate...sau oare chiar nu exista factori externi
..nu ca as vrea sa ma disculp ca ne mai certam uneori dar se mai intampla
astazi am fost la ea..parca se vede ceva dar tot in afara realitatii este
rabdare si multa intelegere si multa dragoste dar oare cat sa putem si noi
eu inca pot si vreau sa pot
va multumesc

Buna tuturor!

Nu am mai postat de ceva vreme pe acest forum. Am asteptat sa treaca timpul sa isi faca medicatia efectul...dar in zadar. Vreau sa va intreb pe voi, cei suferinzi de TAB, mai puteti avea o viata cvasinormala? Eu una nu. De doi ani, de cand iau medicamente, parca sunt o leguma ambulanta. Parca as fi intr-o continua depresie tot timpul. Ca sa intelegeti mai bine, va spun cum arata o zi de-a mea: merg la servici, unde stau pana pe la 14 00, vin acasa si ma pun sa dorm, pana seara, cand imi iau medicamentele si ma culc iarasi. Asta, desi beau 1, 5 litri de cafea pe zi. Nu va imaginati ca la serviciu fac mare lucru: stau in cabinetul meu, adeseori departe de ochii lumii (de care ma feresc, pentru ca pe fata mea se poate 'citi' ca ceva nu e in regula), consiliez cativa elevi (sunt consilier scolar, de-aia am cabinetul meu, spre marele meu noroc), apoi ma tarasc pana acasa. Am uitat sa mentionez: vad in ceata in permanenta. Nici nu stiu de cand nu am mai vazut bine, deja a devenit ceva normal nici macar sa nu vad bine. Nu pot face activitati care in trecut erau banale: de la simpla curatenie, spalat vase, pana la intins rufele, totul e dificil pentru mine. Privirea mi-e pierduta, mi-e greu sa focalizez imaginea. M-am ingrasat 15 kg. Starea asta dureaza deja de doi ani. Nu stiu daca e de la boala sau de la medicamente. Uneori parca mi-as dori un episod de hipomanie, sa am si eu o bruma de energie vitala. Vine primavara, as iesi si eu in parc, la o plimbare dar tot ce fac e sa ma tarasc la lucru si apoi sa vin acasa, sa ma pun sa dorm. Nu pot sa fac altceva. Am schimbat deja doua randuri de tratamente, acum iau Abilify, Mirzaten, Ivrix si Lamotrix. Doua antidepresive, fara nu stiu ce efecte. Ajutati-ma, va rog! Nu spun ca nu mai iau medicamente, iau daca e nevoie, dar sa ma simt si eu om din nou, Boala asta mi-a rapit viata si nu im pot imagina ca pana la 60-70 de ani, cat oi avea de trait, tot asa imi va fi, ca in acesti ultimi doi ani.

@ alla30

Incearca sa iti procuri litiu si sa treci pe tratamentul cu litiu.
Este cel mai bun dintre toate tratamentele celor care au tab.

Am vorbit azi cu doctorul meu si mi-a spus ca litiul nu se gaseste in Romania.
Din cate am mai citit pe acest forum, s-ar mai gasi in Bucuresti. Ma poate ajuta cineva cu urmatoarele informatii: la ce farmacii in Bucuresti il pot gasi si la ce pret?

@ alla30

Acum nu se mai gaseste nici in Bucuresti.
Se gaseste in: Grecia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Italia, Germania, Franta, Spania si USA (in tarile acestea sigur).

Trebuie sa iti procuri o cantitate pentru cateva luni. Litiul din Polonia, Grecia, Ungaria e mai ieftin si f bun.

Poti sa ti-l procuri si prin Ministerul Sanatatii, tot cu bani, dar iti vine cam in 3-5 luni de la data comenzii.

Iti trebuie intre 750 si 900 mg pe zi.

Buna ziua tuturor,

a trecut o buna perioada de timp in care n-am mai scris pe acest topic. Nu inseamna ca n-am mai facut nimic in directia pe care am anuntat-o (vindecarea noastra). Am planuit tot ceea ce se poate planui pentru a putea trece prin criza de manie bipolara nemedicata. Exista si locul unde sa pot face asta, exista si oamenii care sa aiba grija de mine. Am luat insa legatura cu Sean Blackwell si el a pus la punct un program de vindecare a TAB fara sa fie necesara trecerea prin criza neaparat.

Sean Blackwell - autorul filmelor traduse si subtitrate de mine - va veni in Romania in toamna acestui an. Pentru cei ce nu au vazut inca fimele, le gasiti pe canalul youtube cu acelasi nume ca IDul meu de aici. Tin sa mentionez ca Sean impreuna cu sotia lui (care este psioholog transpersonal) a lucrat cu 5 persoane in 9 episoade de manie bipolara, conducand aceste persoane pe drumul anevoios al vindecarii fara medicatie.

Voi organiza o intalnire numai cu cei direct interesati in vindecarea TAB (fie pacienti, fie rude) la o locatie in Bucuresti pe care o voi anunta ulterior. Din cate stiu in prezent Sean va veni in Romania in Octombrie - Noiembrie anul acesta. Cei ce doresc sa participe va rog sa-mi scrieti pe privat pana in data de 15 Septembrie 2013 pentru a va putea pastra locuri in sala unde ne vom intalni si pentru a putea estima capacitatea necesara a salii inainte de rezervare.

Sean va vorbi in Engleza si va fi tradus in limba Romana.

Daca acesta intalnire va iesi bine exista posibilitatea ca Sean si sotia dansului sa vina in Romania pentru a incepe aceste programe de vindecare. Un prim astfel de program il voi parcurge impreuna cu Sean in aceasta toamna si va voi putea relata mai multe despre el odata ce am trecut personal prin acest program. Poate vom aranja lucrurile in asa fel incat sa trec mai intai prin program si abea dupa aceea sa organizam intalnirea cu noi toti pentru a va putea relata pe viu experienta.

Pana atunci insa va astept pe privat cu mesaje privind dorinta de participare a voastra la aceasta intalnire.

Cu drag,
Livia.

Am stat de vorba cu cativa dintre voi si spuneam la un moment dat pe forum ca poate ar fi bine sa ne intalnim si sa formam un grup de suport. Eu pot pune la dispozitie pentru aceste intalniri o camera din cabinetul meu sau ne putem gandi sa ne intalnim si in alt loc. Ramane si la latitudinea voastra. Ca propunere de zi si ora ar fi Miercurea dimineata intre 10.00 si 12.00. Daca este OK centrul meu de terapii alternative va rog da-ti-mi mesaj pe privat. Daca nu, va astept cu propuneri pentru o alta locatie.

Cu drag,
Livia.

Clara, tu de cat timp ai trecut pe litiu? Ai mai avut vreun episod de atunci, de cand ti-ai schimbat medicamentatia?

@ Buterflyilui

De vreo 2 ani.
Am avut un episod dupa primele 13 luni deoarece nu am mai inghitit medicamentele. Litiul iese rapid din sange.
Am avut niste stari foarte puternice de greata vreo 2 zile, nici nu am putut manca, nici nu l-am luat.
Litiul se ia in timpul mesei ca sa nu iti dea tulburari gastrointestinale.
Daca il inghiteam chiar si fara mancare a zis doctora ca nu erau probleme.
Cunosc persoane care iau de 5-15 ani fara recaderi.

multumesc pentru raspuns, Clara!
prietenul meu are TAB din 2005 si acum are un episod mixt, a trecut din depresie in manie.este internat de 3 saptamani si de 3 zile a trecut pe litiu. deocamdata ia doza mica, dar am vazut ca i-o mareste de la zi la zi. si-a facut analize si are litemia destul de mica. nu cunosc foarte bine termenii, dar am incercat sa ma familiarizez cu boala. se vad imbunatatiri, dar cred ca mai dureaza pana iese din episod.incerc sa il ajut cum pot, o sa-i fiu alaturi intotdeauna. sper doar ca isi va reveni mult mai repede cu litiul.ne-am luat rezerve pentru vreo 2 ani. el nu are probleme in luarea medicamentelor, nu a vrut sa le intrerupa niciodata, stie ca fara medicamente o sa-i fie foarte greu. mi-as dori sa vorbesc mai multe cu tine, Clara!

@ Buterflyilui

Iese cu ce ii dau din spital din episod si apoi sa va stabiliza cu litiu.
Poti sa imi scrii pe privat.

P.S.: Sa le spuna la spital ca trebuie sa inghita pastila de litiu fix la mijlocul mesei. Altfel ii va da probleme gastro-intestinale mari.

Buna,

va scriu din nou pentru a va spune ca saptamana aceasta miercuri ne-am intalnit in grupul de suport. N-am avut participare mare, dar este un inceput. Am abordat diversele temeri cu care ne confruntam, optiunile pe care le avem pe mai departe si alte teme care au aparut pe moment. A fost o intalnire foarte buna pentru toti cei ce au participat.

Ma gandesc ca poate ora propusa nu este una potrivita, de aceea daca va doriti sa mutam aceste intalniri dupa-amiaza sau seara pentru a ajunge si cei ce au servici, spuneti-mi pe privat. De asemenea sunt deschisa la sugestii privind locatia. Nu trebuie sa fie neaparat cabinetul meu...nu vrea sa impun nimic, dar aici nu ne costa nici o chirie sau consumatie.

Va astept cu mesaje pe privat pentru saptamana viitoare.

Cu drag,
Livia.

buna ziua la toti.

as vrea sa discut despre o alta parte a TAB, mai placuta. ce trairi spirituale ati experimentat?

@ merkaba

Trairi spirituale inseamna asa: sa te despatimesti (sa renunti la pacat), sa duci o viata in post si rugaciune, cum au facut sfintii si sa devii atat de curat incat sa te transformi in vas purtator de Duh Sfant.
Extrem de putine persoane din lume pot face acest lucru, care este autentic.
Aceste persoane extrem de rare (cum a fost de ex. parintele Arsenie Boca, parintele Iustin Parvu, parintele Celopa) intra in directa comuniune cu Dumnezeu.
Dar repet: asta numai dupa ce au renuntat la pacate, inclusiv la pacatele cu gandul.

Trairile asa-zis "spirituale" care apar la un pacient cu tab sunt numai halucinatii sau fac parte din delir si sunt induse de dezechilibrele fizico-chimice care au loc in creier in cadrul unui episod maniacal.
Poti ajunge sa te crezi chiar sfant, sau Iisus sau Fecioara Maria, primul indiciu ca esti in plin episod psihotic si ca ai nevoie de tratament.

Sfintii traiau o viata deosebita. Posteau zilnic. Majoritatea ajungeau sa se hraneasca cu un pesmet pe zi, uneori cu nimic. Stateau retrasi, cat mai departe de lume, pentru a fi in comuniune cu Dumnezeu. Aveau rugaciunea inimii (rugaciune continua 22 de ore pe zi, inclusiv in timpul somnului), sfintii se considera cei mai mari pacatosi (la nivelul acesta de smerenie au ajuns).

Atunci cand crezi ca ai trairi spirituale deosebite, atunci cand crezi ca esti ales al lui Dumnezeu sau cand crezi ca Dumnezeu iti trimite vise premonitorii, exact atunci esti in cea mai mare inselare. Cititi cu atentie carti legate de credinta si veti descoperit anumite reguli clare de la care nu exista abatere. Un sfant care o viseaza pe Maica Domnului, sa zicem, trebuie sa nu ia deloc in consideratie visul si sa creada ca este in inselare de la Diavol. Sa se creada pe el prea neinsemnat ca Dumnezeu sa ii trimita asa ceva. Dumnezeu nu se va supara, dimpotriva. Il poate innobila cu harisma smereniei.

Despre alte religii nici nu mai vorbesc. Curate amagiri si inselari de la diavol.

Eu personal marturisesc ca dupa 19 ani in care am luptat cu aceasta boala, toate parerile de "trairi spirituale" le-am experimentat numai in cadrul episoadelor maniacale. Si erau semn clar de episod.

Aa, ca atunci cand imi iau tratamentul, citirea vietilor unor sfinti sau a cartilor legate de credinta, sau a rugaciunilor, imi provoaca o stare de pace sau de bucurie interioara extraordinara, ma ajuta si ma sustine sa merg mai departe, asta da. Dar acestea sunt trairi reale pe care le are orice om cand face asa ceva, fie bolnav de tab, fie nu. Nu au legatura cu tab.
Au legatura cu faptul ca am decis sa ma apropii de Dumnezeu si sa gust din hrana duhovniceasca care este de o deosebita frumusete, care ma hraneste spiritual si ma face sa traiesc o bucurie care nu poate fi alterata de nimeni si de nimic (in contradictie cu bucuria pe care o aveam cand eram intr-o relatie, bucurie care a doua zi ajungea sa se naruie din te miri ce motive).

Eu personal am avut mai mult experiente spirituale asemanatoare oamenilor iluminati, in religia ortodoxa iluminarea este denumita matanoia, in cea budista nirvana etc. Mai jos cine vrea poate sa citeasca un articol legat de metanoia:

Metanoia - (pocainta): schimbare si/sau transformare (restructurare de personalitate)

Dar, sa vedem ce se intelege, de fapt, prin termenul de pocainta. Unii traduc grecescul metanoia - echivalentul romanesc al pocaintei - prin: schimbarea mentalitatii, a intentiilor, a atitudinilor. Altii autori, precum Anselm Grun, aprofundeaza semnificatia notiunii: "Metanoia, termenul grec pentru convertire, inseamna "a recunoaste aposteriori", a "intoarce" capul (gandirea, mentalitatea), "a gandi in mod diferit". A te converti inseamna a te intoarce catre/la Dumnezeu: intorcandu-ma catre Dumnezeu si indreptandu-ma catre El, imi regasesc fiinta autentica si eul meu adevarat. A te converti este o invitatie la a trai. Meta poate insemna si "in spate" (sau "dincolo de", s.n.): atunci convertire poate insemna "a vedea indaratul (in adancul) lucrurilor", "a-L vedea pe Dumnezeu in toate persoanele si in creatie", "a-l recunoaste pe Dumnezeu, care ne vorbeste in evenimentele din fiecare zi". Convertire inseamna, deci: a recunoaste esenta prezenta in persoane si in lucruri".

In viziunea rasariteana, metanoia desemneaza nu atat pocainta in sens moral, cat o adevarata intoarcere a mintii noastre, a intregii perceptii asupra realitatii. Omul convertit ("pocait", "p/refacut" prin har) are o alta perceptie asupra realitatilor lumii si dincolo de ea, un alt orizont existential-spiritual, pentru ca, de fapt, el ajunge la o altfel de gandire (meta-noetica), la mentalitatea crestina (la "gandul lui Hristos", I Corinteni 2, 16) si, in stransa dependenta cu acest orizont spiritual, la un altfel de comportament si atitudine de viata. Cu alte cuvinte, inseamna o intoarcere a mintii noastre catre Dumnezeu, o convertire la Mintea originara (Cuv. Nichita Stithatul), din care omul s-a "ex-comunicat" prin pacat, respectiv o adevarata re/gasire si transformare de sine.

Nu e vorba despre o simpla schimbare de optica introspectiva, de o cosmetica morala (schimbare), cat despre o adevarata p/re-facere existentiala si spirituala (o trans/formare) a omului, chiar dincolo de obisnuita restructurare de personalitate, ce vine ca rezultat al unei cure psihoterapeutice reusite si de durata. Daca psihoterapia se opreste la acest nivel (a pune in acord omul cu sine insusi si cu lumea), duhovnicia continua drumul pana la realizarea acordului integral: in privinta primelor doua coordonate, dar si a a/cordului omului cu Dumnezeu, in aceasta rezida o diferenta esentiala intre cele doua domenii "terapeutice": daca psihoterapia te lanseaza pe orbita vietii de aici si de acum, duhovnicia te propulseaza pe traiectoria Eternitatii, a Vietii de Apoi. Dar nu putem vorbi despre substituirea uneia prin cealalta sau despre anularea uneia de catre cealalta, ci dimpotriva, despre o complementaritate exceptionala: prima iti re/face personalitatea, cealalta face ceva cu personalitatea ta in perspectiva mantuirii. Scopul psihoterapiei poate fi: remisiunea simptomului, schimbarea unui anumit comportament (pe termen scurt) sau restructurarea de personalitate (pe termen lung), pe cand cel al duhovniciei: insanatosirea spirituala si deschiderea unei noi perspective de viata pe Calea Adevarului.

Revenind la Sacramentul Pocaintei, consemnam marturia unui ierarh occidental: "Durerea si dezgustul formeaza un element esential al pocaintei, dar nu-i redau intregul continut si nici macar dimensiunea cea mai importanta. Ca sa ne apropiem de sensul profund al pocaintei, este necesara o revenire la termenul grec metanoia. Literal, innoirea mintii, adica nu numai regretarea trecutului, ci transformarea totala a perspectivei, innoirea manierei de a ne raporta la Dumnezeu, la altii, la noi insine. "O lucrare de o mare inteligenta", cum spune Pastorul lui Herma (sec. II) si nu neaparat o criza afectiva. Pocainta nu este un acces de remuscari si autocompatimire, ci o convertire, o re/centrare a intregii noastre vieti pe Sfanta Treime. "Minte noua", convertire, recentrare, deci pocainta este ceva pozitiv, nu negativ... Cainta nu inseamna privirea in jos la imperfectiunile proprii, ci in sus, spre iubirea lui Dumnezeu, nu in urma cu repros, ci inainte cu incredere. Sa privesti nu ceea ce n-ai reusit sa fii, ci ceea ce poti inca deveni cu harul lui Hristos".

Meta-noia (de la gr. meta = dupa, dincolo de + nous - gandire, inteligenta, minte), pocainta, echivalentului termenului romanesc metanie, inseamna schimbare a mintii, prefacerea, schimbarea gandirii, innoirea spirituala a mintii. Pocaiti-va!, prima kerigma (invitatie) nou-testamentara, vrea sa spuna: schimbati-va minteal, felul de a gandi, de a vorbi si de a va comporta; schimbati-va viata, felul de a fi! "Metanoia -dupa autorul citat mai sus - ma face sa devin constient de ramificatiile neantului, atat in propria mea viata, cat si in intreaga istorie a omenirii. Nu este vorba (doar) de o culpabilizare morbida in jurul unei contemplatii fariseice a pacatului, ci de o constientizare a starii de separatie, de "viata moarta", de excrescenta a neantului...".

"Cuvantul romanesc pocainta", observa parintele Galeriu, de obarsie slava, pune accentul pe remuscare, pe regretul, durerea pentru greseala savarsita. Cel latinesc -penitenta - derivat din poenam tenere, accentueaza aspectul juridic, constiinta vinii, frica de pedeapsa. Dar (grecescul) metanoia nu inseamna nici numai cainta, regret, si nici numai frica de pedeapsa, ci mai mult. Ca si ceilalti termeni construiti cu meta si incorporati in limba noastra, ca de pilda, metafora, metateza, metabolism, metamorfoza, metafizica, si metanoia inseamna o transformare profunda. O schimbare radicala a convingerilor si deci o trecere dincolo de pacat prin incetarea savarsirii lui, si un nou inceput de viata, un nou camp de lucru in har si adevar. O mutatie a mintii, innoirea mintii, cum explica Sfantul Apostol Pavel, o nastere din nou. Acesta si este sensul pocaintei in dogma crestina, sau un al doilea botez, ca neincetata reinnoirea omului."

Se spune ca prima experienta legata de iluminare este o interventie divina. De multe ori simt ca nu intamplator am aceste trairi, ca am fost "ales" de divinitate.

Ultima data cand am fost la medic (acum 2 luni in urma), i-am zis ca eu cred ca ciclotimia (cu care am fost diagnosticat de medici) si iluminarea e aceeasi chestie. Mi-a zis ca o alta persoana cu acelasi diagnostic tot vorbeste de iluminare. Peste vreo 2 saptamani cautand informatie pe google cu privire la ciclotimie si iluminare, am dat peste cartea "Tulburare bipolară sau trezire spirituală?" si peste filmutele de pe youtube traduse de hopeforbipolars. Atunci pentru mine totul a devenit clar ca nu sufar de nici o boala psihica ci este o trezire spirituala.

Cine din voi mai este de acord cu mine?

Draga merkaba,
spune-mi te rog unde as putea gasi cartea "Tulburare bipolara sau trezire spirituala". Ai gasit-o tradusa in limba Romana?

Multumesc frumos,
Livia.

@ merkaba

Eu sunt de acord ca te afli intr-o mare inselare.
O convorbire cu un parinte induhovnicit (sunt multi la noi in tara) iti poate confirma acest lucru.

Intr-o zi un mare pustnic afla ca parintii nepotului sau, in varsta de 6 ani, au murit.
Indurerat, il ia pe nepot si il aduce in pustie, invatandu-l in acel moment sa faca toate cele placute inaintea lui Dumnezeu. Astfel tanarul petrece pina la varsta de 18 ani in pustie, in post, rugaciune, cantari duhovnicesti iar la varsta de 18 ani, sufletul lui este luat la Domnul.
Batranul pustnic il intreaba pe Dumnezeu: Doamne fie-ti mila de mine si fa sa mi se arate in care ceata de sfinti este sufletul nepotului meu. La care i se arata ca sufletul nepotului petrecea in chinuri. Si atunci pustnicul intreaba inmarmurit de ce. Pentru ca nepotul lui nu facuse decat sa duca o viata induhovnicita, in pustie, departe de mijlocul lumii acesteia desarte.
Atunci ingerul Domnului ii explica ca sufletul nepotului se chinuieste deoarece el tot timpul a trait in pustie cu gandul ca este un vas ales al lui Dumnezeu, semn al celui mai mare pacat care exista: mandria.

Ca sa ajungi la Iluminare trebuie sa duci in primul rand o viata deosebita.
Merkaba, cate ore de rugaciune faci pe zi ? Sfintii obtin iluminarea de la Duhul Sfant dupa ani intregi de rugaciune (cam cate 20-24 de ore pe zi).
Cate zile postesti pe saptamana ? Tii in totalitate posturile mari din an ?
Faci rugaciunea inimii in mod obisnuit ?
Pazesti poruncile si ai renuntat la orice fel de pacat, inclusiv cu gandul ?
Un sfant nu se va crede niciodata un om iluminat, un om ales, ci se va crede intotdeauna cel mai mare dintre pacatosi, pentru ca Dumnezeu i-a facut darul smereniei si daca ar spune ca e altfel ar insemna ca a cazut brusc in pacatul mandriei si ca ar pierde toate darurile pe care Dumnezeu i le-a facut pina acum.

Va sfatuiesc sa cititi carti Ortodoxe legate de credinta, vieti de sfinti ca sa vedeti comportamentul umil al acestora, smerenia, faptul ca nu se mandreau niciodata ("eu sunt iluminat !!!"), faptul ca in permanenta cautau sa se retraga de lume si sa intre in comuniune cu Dumnezeu prin post si rugaciune.

Postul si rugaciunea, citirea Evangheliilor sunt fapte care ne curatesc sufletul de pacate. Duhul Sfant nu poate circula prin noi decat daca noi lasam orice fel de pacat. Duhul Sfant nu poate patrunde pe teren necuratit.

Cate metanii cu cuvantul (rugaciunea inimii) sau cu trupul faci pe zi ?

La duhovnic te duci ? Ai renuntat la orice forma de pacat, te lupti cu pacatele cu gandul, faci fapte bune ?
Te spovedesti, te impartasesti ?
Iubesti pe toti oamenii inclusiv pe vrasmasi ?
Te manii usor sau esti inzestrat cu indelungata rabdare ?

Bineinteles ca nu trebuie sa iti raspunzi decat tie insuti si in momentul in care vei fi iluminat de Duhul sfant si cu cat El sa va apropia mai mult de tine, vei ajunge la constiinta ca esti cel mai mare pacatos de pe pamant (ceea ce inseamna ca Dumnezeu incet incet iti daruieste darul Smereniei).

Sfatul meu prietenesc si din inima, dragii mei, este sa nu va mai intoxicati cu carti scrise de necunoscatori, carti care sa va induca stari de madrie (repet, cel mai mare pacat), carti care sa va explice cat de "extraordinari" sunteti daca va confruntati cu o boala. Gandul ca esti extraordinar sau vas ales este exclusiv un gand de mandrie. Mandria este si va ramane in veci cel mai mare pacat.

Mie mi se pare ca pentru varsta voastra cadeti prea usor in capcana acestor pacate.
Cu o corecta indrumare de la duhovnic nu s-ar intampla asa ceva.

Cititi carti ortodoxe care sa va zideasca sufleteste si sa va aduca mai aproape de Dumnezeu !
Cititi carti de vieti de sfinti (ortodocsi) care sa va arate o cale corecta de vietuire crestineasca.

Altfel in loc sa va apropiati de Cel de Sus, cadeti in inselare si amagire diavoleasca.

Iar faptul ca unii nu cred in existenta Iadului si a demonilor e una dintre biruintele cele mai mari pe care aghi le poate avea asupra oamenilor. In aceste conditii oamenii nu mai lupta cu nici un pacat. Si au cazut in plasa lui.

Livia, am gasit cartea respectiva pe www.scribd.com in limba romana. Dar acum nu mai este pe acel site. Ai nevoie de ea? O am in calculator.

Clara tu ai parerea ta, eu o am pe a mea.

Noi aici incercam sa ne ajutam unii pe altii, nu sa ne acuzam de pacate peste pacate. Adica tu asa incurajezi pe cei ce au nevoie de un sfat bun? Eu stiu foarte bine ca despre experientele spirituale nu se povesteste la altii, este o chestie intima, dar eu vreau sa gasesc aici persoane asemanatoare, sa inteleg mai bine ce se intampla cu mine. Si n-am nevoie de sfaturi pe care le dai tu, fara suparare.