GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014

Daca ar fi dupa mine, biserica as taia-o de la macaroana banilor de la buget.Sa fie sustinuta de aia care o frecventeaza.Mie, unul, nu-mi trebuie biserica.

p.s. Aha, deci in Catedrala Manuirii Neamului se vor desfasura exact activitatile comerciale care se desfasurau si in Templul lui Irod, de la Ierusalim, care a fost daramat la aprox 40 de ani dupa rastignirea lui Iisus...Nu degeaba se spune ca istoria se repeta.

Tie iti trebuie o rezerva permanenta la un spital de specialitate ! :))

La parterul Catedralei iti cultivi sufletul iar la subsol mintea, prin cartile si icoanele pe care le poti cumpara sau participarea la diverse conferinte si expozitii organizate ! Nu se vor vinde animale si nu se vor schimba bani cum era in vechiul templu !:)
Aceste activitati sunt necesare pentru autofinantare taman ca sa nu platesti tu zeciuiala cum este la cultele neo=protestante, care si ele primesc subventii de la stat dar nu se incurca cu o taxa de 10 euro anual (/familie) ca la ortodocsi ci pretind o zecime din venitul tau luna de luna ! ;) Asa pentru comparatie !
Insa e drept ca in schimbul acestor bani ei nu iti asigura doar iertarea (temporara) a pacatelor marturisite cum e la noi, ci direct mantuirea ! Deci ei cer mult dar si 'ofera' mult ! :)

E cam aceeasi Marie, dar cu alta palarie...o palarie mai moderna, a secolului 21.
Stau si ma gandesc ce copilarie trista trebuie sa fi avut tu, ca sa ajungi asa fanatic...cred ca erai dus obligat fortat la biserica, duminica de duminica.Ca bine zicea George Carlin, 'religion is like drugs, it destroys the thinking mind...'.Pari un om tare chinuit sufleteste, plin de frustrari.

Nu stiu unde vezi tu vreun fanatism, cred ca gandesti tu in oglinda !

Inca o precizare ! Neoprotestantii nu-si fac biserici din zgarcenie :), pt ca acestea costa foarte mult, asa ca de asta recurg la sali simple de adunare, la nevoie poate sa fie si o cantina sau un club ceva, pt ca in acest fel pastorii raman cu banii, nu ii baga in constructii cu stil, cu arhitectura, cu canoane cum fac ortodocsii ca sa onoreze titulatura de 'casa a lui Dumnezeu' !

PS Copilaria mea a fost una fericita, marcata de ceva lipsuri fiind 5 copii, dar fericita fara nici o indoiala ! Mai degraba armata mi-a lasat ceva vise urate, nu copilaria ! Au fost si acolo 2 episoade mai dificile, o internare la cardiologie pt vreo 7 saptamani intr-o vacanta de vara si inca una la boli infectioase cam la fel de lunga !
Cat despre mers la biserica nu e nimic adevarat, aveam un coleg de banca care aproape duminica de duminica 'ma ducea cu forta' la filme in oras fie de la 10 fie de la 12 ! :)

@Stevens: Tocmai pentru ca ma invart in mediul asta, stiu ce spun, si pentru ca nu sunt atasat sentimental, ci doar conjunctutal si material de Biserica (ma refer strict la Biserica, sub forma ce institutie, nu de stindard spiritual) imi permit sa fiu maxim de obiectiv.
Dar iti repect parerile, adevarul e ca-ntotdeauna relativ :)
BOR 2015 seamana cu un soi de organizatie secreta: toate deciziile importante se iau in secret, in spatele usilor inchise, nu exista Transparenta, , Biserica este condusa cu mana de fier, iar cine nu se raliaza deciziilor venite de la centru, fie ca e un biet calugar, sau un preot sarac, sau ditamai staretul de manastire, e pe loc caterisit (si din nou, stiu ce spun).
Spui ca biserica va crea locuri de munca? Adevarat, dar doar pentru cei ce sunt membrii ai Societatii numite BOR.
Mai mult, prin decizia ca absolut tot ce se vinde sau sa foloseste in biserica, sa fie produs si distribuit exclusiv de catre Biserica, a dus la falimentarea a mii de societati, care la randul lor, au concediat zeci de mii de oameni.
Si aici itidau ca exemplu, printre mii de altele, cel al editurii mele: am facut asta iarna niste calendare ortodoxe superbe. Fetelor bisericesti le-au placut si au decis sa le vanda in biserici, in magazinele lor si in pangarele manastirilor, bineinteles la un pret exagerat, adica un calendar care de la noi pornea cu 6 lei, Biserica il vindea cu 12-15 lei. Doar ca au observat ei ca lumea dorea calendare de-ale noastre, si nu mai cumpara nimeni calendarele lor, adica porcariile alea de foi facute sul (al caror pret de productie de de 1 leu si ei il vand cu 3-4). Si ne-am trezit frumos, fara nicio explicatie cu mii de calendare returnate.
Ma rog, in ziua urmatoare au realizat gafa facuta, si ne-au explicat cu subiect si predicat ca nici ei nu pot ramane cu atatea calendare pe stoc si ca au decis sa faca o medie adica sa vanda jumatate de-ale lor, jumatate de-ale noastre.
Norocul nostru a fost ca le-am distribuit repede si au fost absorbite in piata.
Dar ce s-ar fi intamplat daca eram o firma mai mica si fara posibilitatti?
Exact ce s-a-ntamplat cu mii de firme care faceau orice: de la icoane, obiecte de cult, carti, calendare, suveniruri, lumanari, prestau diferite servicii, adica au dat faliment si au trimis oamenii acasa.
Nu stiu cum vezi tu viitorul, dar eu cred ca BOR SRL doreste sa revina la ceea ce a fost acum cateva sute de ani, adica a doua institutie de conducere in stat, sau poate chiar prima ;)

Doamne ajuta, eu personal chiar as dori asta :) dar bineinteles ca nu e posibil noi fiind stat laic prin Constitutie !

Kolya nu stiu de ce te miri, BO este prin definitie o structura ierarhica ! Deciziile se iau in Sinod adica Patrarhul plus 12 mitropoliti ! Eu zic ca e o adunare suficient de democratica fata de un complet de 2 judecatori de exemplu care daca sunt putin intelesi pot distruge viata unui om intr=o secunda si pe nedrept !

Daca va simtiti nedreptatiti voi sau alte firme va puteti adresa Consiliului Concurentei !

Steve, in sfarsit ai spus si ceva despre tine.
Pe mine una m-ai facut curioasa in ceea ce te priveste :).

Voi restul cum va mai simtiti?
Eu am inceput cu sportul, mai precis inot la sf saptamanii, soare, bronz, trai pe vatrai :))
Azi insa ma cam resimt am cam obosit cu turele de bazin ieri, si m-am ars putin si pe spate, asta de obicei nu mi se intampla, avand un pigment foarte bun eu.

Eu am avut azi un examen;m-am descurcat bine dar ma oftic pentru ca la un exercitiu nu am fost destul de detaliat.Lucrurile merg destul de rau din multe puncte de vedere.Obsesia nu cedeaza sub nicio forma si uneori cred ca o iau razna.In apropierea examenelor creste simtitor iar apoi apele se mai linistesc dar clocotind totusi, acolo in interior, agitandu-se tot mai mult cu fiecare examen.Dupa ce trece sesiunea cred ca iau o cutie de antidepresive si stau o saptamana in pat sa grabesc procesul.Trebuie sa imi caut si de lucru, una peste alta;parca toate merg de-andoaselea.Ma consolez cu gandul la vremurile bune care vor veni dar ma tem sa nu revina la anul pentru ca o sa ma distruga la propriu.Mai am 4 examene;dar obsesia asta imputita imi intinde nervii la maxim.Azi noapte abia am reusit sa adorm pentru ca mi'era frica sa nu patesc ca saptamana trecuta cand am dormit vreo 3 ore.Nu stiu ce o sa fac dupa sesiune;eu vreau sa raman in Buc. si sa lucrez insa la munca lucrurile merg tot mai prost si va trebui sa caut in alta parte.Pe de alta parte, anu' asta vine si fratemio la facultate la psihologie asa ca o sa am companie, deci nu voi mai sta singur.Oricum, e prematur sa vorbesc de viitor pentru ca stiu ca examenele intretin starea de stres, dupa ce trece sesiunea, in general, lucrurile se linistesc.Sper sa fie potrivita schema de tratament ca sa nu am probleme si sa treaca mai repede starile astea.Tu, Katy ai observat vreo imbunatatire semnificativa dupa ce ai luat tratament?

Casyo, uite cateva carti bune despre cum sa faci fata OCD

The Imp of the Mind
Brain Lock
Overcome Obsessive Compulsive Disorder, toate sunt scrise de psihiatrii impreuna cu psihologi.
Daca doresti sa scrii in cadrul unui grup privat unde raspund din cand in cand si medicii de la Massachusetts Hospital, imi zici si iti pot trimite pe privat.


Cartile cred ca sunt si in varianta pentru Kindle.
Eu am pe ultima si rezultatele se vad, dar in timp. In general sunt carti de self-help, insa trebuie foarte multa determinare si motivatie, pentru ca de obicei intrii intr-un program si trebuie sa te tii.

Sanatate si salutari tuturor!

Prozac

Da, acum pe paroxetina.
Mai am obsesie si compulsie dar mult diminuate.
Ceea ce ma deranjeaza este starea de iritare, ma enervez ft repede, sunt calma si nervoasa in acelasi timp.
Tu dc nu ai luat macar ceva din plante gen Nervocalmin sau Persedon? Cat de cat te-ai fi simtit mai bine, asa, fara nimic, clar ca obsesia si-a facut de cap.
Apropo, dc nu sunt indiscreta, imi poti spune despre ce obsesie este vorba?

@Mersi Prozac.In ceea ce priveste documentarea vis-a-vis de TOC, cred ca stau destul de bine..de-asta cred ca am rezistam perioada asta neagra si tulbure, dar da..sunt in cautare de materiale ajutatoare asa ca merci frumos.Inca am anumite carente in ce priveste limba engleza dar ma descurc.La tine cat a durat revenirea?

@Katy:Desingur, nu e nicio problema.Ma rog, a fost obsesia declansatoare de anul trecut.Imi era frica de un examen oral si ma temeam ca o sa imi pierd cuvintele, ca voi avea lapsus si o sa ma incurc.Nu a fost deloc asa, am luat 9.Oricum, pana la examen se schimbase;revenise cea de anul anterior.Anul asta, la inceputul primaverii, pe fondul supararii si tristetii legate de evenimentele de la inceputul anului dar si cu participarea directa a mea din pacate a revenit cu si mai mare putere.A crescut incet, dar sigur.Momentul marcant a fost cand am mers acasa, la mijlocul lui aprilie.Intrucat era un mediu activ, eu ma asteptam sa imi treaca, asa cum a fost de fiecare data.Da, de unde...A crescut si mai mult, cel putin in primele zile, apoi s-a mai temperat.Cand incepusem sa ma simt mai bine, m-am intors in Bucuresti, unde a devenit mai puternica pentru ca schimbasem iar mediul(unul sociabil cu unul de singuratate).Acum s-a produs si schimbarea decisiva in rau.Ma trezeam cu anxietate dimineata, deja aveam dificultati reale cand vorbeam cu apropiatii(cel putin, in interior;in realitate, nimeni nu si-a dat seama).Credeam ca lucrurile se vor imbunatati dupa ce voi merge in practica dar experienta a fost traumatizanta, asemanatoare cu cea din 2010.Am povestit cu lux de amanunte tot.Cel mai chinuitor a fost sa ascund starea de tensiune sa mimez ca ma simt obosit sau ca am rau de masina.Ajuns la Bucuresti, m-am simtit mai usurat iar cand am mers la fostul domn psihoterapeut a fost cam sacait si iritat in acelasi timp si mi-a zis ca am anxietate sociala.Am renuntat la serviciile lui si am inceput cu alt psihoterapeut.De aici lucrurile au ramas destul de stabile, am avut fluctuatii dar starea s-a mentinut in linii mari, aceeasi.Compulsia e incercarea de a gasi sinonime cuvintelor de frica sa nu am lapsus si ma incurc.Si ca sa vezi cat de idioata e obsesia:sunt cel mai vorbaret din grupa, lucrez in domeniul relatiilor cu oamenii(ii atrag la un club) si am luat doar 9 si 10 la examenele orale.Ma rog, stiu ca va trece dar vreau mai repede.

Da, problema asta cu vorbitul este numai in capul tau, de fapt, realitatea este ca tu vorbesti coerent si fara nici o greseala de exprimare.
Compulsia iti tine creierul ocupat, in loc sa te relaxezi.
Asta dovedeste inca o data cat de stupida poate fi boala asta a noastra..
Oare hipnoterapia ar putea sa te ajute pe partea asta?
Eu incepusem terapia asta inainte sa ma retrag de tot de la psihoterapeuta mea.
Imi imaginam ca ma va duce in transa si de fapt am fost constienta tot timpul, poate ca am fost si dezamagita si am renuntat la serviciile ei..

Casyo, la mine, personal subliniez, nu a mers mai nimic fara medicatie, administrata corect, adica antidepresiv in doze foarte mari +anxiolitic la nevoie.

Tratamentul care a dat roade la mine cam dupa 3 luni a fost Prozac compr. dispersabile, 80mg /zi. Insa la mine a fost TOC sever plus depresie majora, cauzata de TOC.
S-a inceput cu o doza minima de 10mg si s-a aajuns la 4 comp/zi, divizate in doua administrari. Dupa 3 luni, deja obsesiile nu ma mai deranjau, le percepeam asa cum percepi o amintire urata dar care s-a petrecut in trecutul tau.

TOC s-a remis in cazul meu in proportie de 95-97%, adica mai am zile cand apare din senin o obsesie si ma da peste cap. Insa in doua zile imi revin.
Insa, eu am si personalitate obsesiv-compulsiva si anumite lucruri legate de curatenie excesiva, teama de microbi, de imbolnavire, perfectionism este cumva exacerbata si imposibil de tratat pentru ca face parte din personalitatea mea.

Nu m-am vindecat de TOC, insa boala mea s-a ameliorat extrem de mult, adica functionez ca un om normal, muncesc mult, am familie, copil, casa, piata samd.

Mda..nu prea mai dau curs compulsiei dar tot ma deranjeaza destul de mult.La examen aveam momente cand simteam ca am creierul blocat.Domnul psihoterapeut mi-a recunoscut destul de sincer ca nu vede la mine nicio problema legata de vorbire.Eu cred ca as putea depasi cu usurinta starile astea si daca as avea un mediu de confort adecvat.E un cerc vicios.Si sper sa compensez asta cu medicatia, chiar daca am unele dubii.

@Prozac:la mine, asta se intampla dupa o luna, doua fara medicatie..in sensul ca trec de la sine si le percep ca pe o amintire urata.Ma si minunez uneori, cum am putut sa am eu starile alea de la niste ganduri stupide.

Da Casyo, la mine a durat mult pentru ca am stat 3 ani fara tratament, iar in ultimul an am fost pusa pe un tratament total eronat, gratie unor doctori imbecili din Pitesti.
Daca mai dura mult si nu gaseam un doctor bun eram probabil o amintire!

Asa e toc, are momente de remisie cand te gandesti ca ai scapat, pe urma revine in forta..

Ca tot mi-am amintit;ma tem foarte mult in legatura cu fratele meu care are 14 ani.E copia mea fidela, mai putin temperamentul.Si deja observ la el aceleasi lucruri pe care le aveam eu la varsta lui dar intr-o proportie mult mai mare.Si eu devenisem introvertit si fanatic;aveam impresia ca cei care se poarta frumos cu mine imi vor raul.De asemenea petreceam destul timp citind carti religioase(ca si el, cred ca a citit Biblia de vreo 10 ori;o stia la perfectie cand avea 10-11 ani), se fereste de fete si e foarte timid, inhibat si timorat.Se rusineaza foarte des si se inroseste la fata.Asa a fost mereu, de cand il stiu.Are foarte multe probleme la scoala, colegii rad de el si il batjocoresc dar el nu spune nimic acasa, iar daca cineva afla, zice ca ei glumesc si ca nu e nimic serios.De mic era mai neatent, si visa cu ochii deschisi.Se intorcea de la magazin, dupa 30 de minute, chiar daca era foarte aproape si de multe ori il suprindeam pe drum uitandu-se pe dealuri.Adesea, vorbeste singur.Din unele puncte de vedere, situatia lui e mult mai grava decat a mea.Eu eram sociabil, vorbaret, relationam cu cei din jur pana prin clasa a 9-a cand au aparut gandurile intruzive, tristea, etc.
E foarte destept, are o memorie sclipitoare, note mari.
Ma tem ca intrarea la liceu sa nu aiba aceleasi efecte asupra lui cum au avut la mine.Adica sa se izoleze si mai mult, sa devina mai rigid si inversunat, apoi lucrurile sa degenereze si mai mult.

Poate ar trebui sa urmeze si el un tratament.

@katy:slabe sanse, cel putin atata timp cat e acasa.O sa vad ce voi face.Sa imi revin eu cat de cat, sa il pot ajuta.

Prozac, banuiesc ca in continuare esti pe tratament medicamentos, ca sa tii toc-ul sub control.Ai de gand sa il iei pe viata?

David, da sunt in continuare pe tratament medicamentuos, iau 5mg de Cipralex. Doctorul meu imi spune ca sunt sub doza, eu nu vreau sa iau doza mai mare ca devin irascibila si nervoasa.

Urasc cand sunt nervoasa pentru ca nu e felul meu de a fi! Am fost toata viata mea un om bland, pacifist.

Si am observat ca noi femeile suntem echilibrul casei, daca eu sunt cu fundu-n sus, toti ai casei sunt parca abatuti sau nervosi. Nu imi place sa generez atmosfera asta acasa, ceilalti sa ma perceapa pe un dictator, ceea ce chiar nu imi place!

Daca nu as lua tratament, riscul de recadere ar fi foarte mare si sunt constienta de acest lucru. Am prieteni buni care au recidivat dupa ce au intrerupt, nu imediat cam la sase luni, un an de cand au intrerupt, unii s-au repus greu pe picioare.
In plus, se poate dezvolta o rezistenta la tratament, asa zisul- "treatment rezistant OCD" si este extrem de pacatos!
Nu doresc sa ajung in punctul ala http://europepmc.org/abstract/med/15766302

Cam asta...

Casyo, un lucru bun care poti sa il faci pt fratele tau e sa il scoti din mediul familial, care este unul destul de nociv se pare!

Ai dreptate, Prozac, in cazul lui Casyo totul porneste de la mediul din familie.
Mama cu probleme psihice, tatal autoritar, fara un sprijin moral in viata lor, au ajuns sa aiba si ei la randul lor probleme psihice.
Pacat..

Prozac:Mda...nu e asa simplu de facut asta.Doar nu am cum sa il aduc la Bucuresti si sa il tin in camera de camin.In ceea ce priveste mediul familial, cand merg acasa imi dau seama de diferenta uriasa dintre linistea, ordinea din camin si balamucul de acasa.Apoi ma obisnuiesc.Cand ma intorc la Bucuresti incep sa simt lipsa familiei iar singuratatea din camin imi da stari de anxietate si TOC.In general, asa a fost de cand sunt la facultate.Dar daca vine fratemio la facultate se mai echilibreaza lucrurile.Dar sa ia bacul mai intai.

@Stevens: Omule, tu chiar nu inţelegi că Statul Român, implicit orice organ de control al statului român nu are nici control, nici autoritate asupra BOR?
Tu nu ştii că: Waht happens in BOR, stays in BOR :)))))))))
Practic, SC BOR SRL 2015 este mai presus de lege, punct.

Iar asta, în EU se numeşte Monopol, ceea ce e total ilegal, având în vedere că suntem şi noi, vrem nu vrem, parte din EU.
Toate firmele care au intentat proces BOR au pierdut la orice instanţă în România, iar cele care au avut resurse sa meargă până la Haga, au câştigat incontestabil?
Şi ghici ce s-a-ntâmplat? Biserica nu a plătit niciun cent din daune, asta fiind posibil cu girul Parlamentului, care a blocat în execuţie plata oricăror daune.

Despre puterea bisericii, tu vorbeşti serios?
Nu ştii că până la 1864, până la Legea Secularizării averilor mănăstireşti a lui Cuza, orice persoană în vecinătatea unei mănăstiri sau biserici trebuia să contribuie cu bani, cu o parte din producţie, şi cu munca voluntară pentru Biserică, altfel riscau temniţa, sau mai rău, moartea?

Ai grija ce-ţi doreşti! N-aş vrea să te văd cum tragi la jug, cu un călugăr în spate care să-ţi tragă bice pe spinare, aşa, cu voia Domnului :)))))))

Şi mă opresc aici cu BOR, deja i-am dat mai multă importanţă decât merită.

@Everybody: În ultimul timp, ajutat de psiholog, dar şi de duhovnic, am început să-mi recunosc TOC-ul ca parte integrantă din mine, şi să mă resemnez cu gândul că TOC-ul meu va muri odată cu mine, poate nici atunci :)))
E o nouă abordare, foarte recentă, şi la mine începe să dea rezultate.

Eu m-am obisnuit demult cu ideea asta.

@kolya:Interesanta perceptie...