Ce inseamna auto sabotarea in depresie?
Imi puteți spune ce anume înseamnă auto sabotarea in depresie? Cautam ceva pe net zilele trecute si mi a apărut acest cuvant insa nu prea știu ce e. Mulțumesc mult
1 comentarii
Auto-sabotarea în depresie este un fenomen des întâlnit, dar adesea greu de recunoscut de către persoana care îl trăiește. În esență, înseamnă că persoana afectată de depresie își subminează singură șansele de a se simți mai bine sau de a-și atinge obiectivele, prin comportamente, gânduri sau decizii care îi fac rău, chiar dacă acest lucru nu este conștient sau intenționat.
Ce înseamnă, concret, auto-sabotarea în depresie?
Auto-sabotarea apare atunci când o persoană afectată de depresie acționează împotriva propriei sale bunăstări. Aceste comportamente pot părea „nerezonabile” din afară, dar ele au adesea rădăcini adânci în gândirea negativă și distorsionată specifică depresiei.
Exemple frecvente de auto-sabotare în depresie:
- Amânarea sau evitarea sarcinilor importante (deși persoana știe că acest lucru o va face să se simtă și mai rău).
- Respingerea sprijinului din partea celor apropiați („Nu merit ajutor”, „Nimeni nu mă poate înțelege”).
- Autocritica excesivă („Sunt un eșec”, „Tot ce fac e greșit”).
- Evitarea activităților plăcute, chiar dacă acestea ar putea aduce puțină bucurie sau alinare.
- Neglijarea tratamentului – cum ar fi să nu ia medicația sau să nu meargă la terapie, chiar dacă a început un proces de tratament.
- Izolarea socială, chiar și atunci când persoana își dorește, în secret, companie și sprijin.
- Sabotarea relațiilor – prin comportamente de respingere, gelozie sau agresivitate pasivă, de teamă că oricum va fi abandonată.
De ce apare auto-sabotarea în depresie?
- Gândirea negativă: Depresia afectează modul în care o persoană gândește despre sine, ceilalți și viitor. Dacă simți că „nu meriți să fii fericit” sau că „nu are rost să încerci, totul va merge prost”, e foarte probabil să acționezi în moduri care întăresc aceste credințe.
- Teama de schimbare: Paradoxal, schimbarea în bine poate fi percepută ca amenințătoare. Persoana se poate agăța de ceea ce îi este familiar, chiar dacă acel familiar este suferința.
- Epuizare emoțională: Depresia e asociată cu lipsă de energie și motivație. Auto-sabotarea poate apărea și ca o consecință a incapacității de a face față, nu doar a gândurilor negative.
Ce se poate face?
Primul pas este conștientizarea acestor tipare. Odată recunoscute, ele pot fi discutate într-un cadru terapeutic (psihoterapie cognitiv-comportamentală, de exemplu) și înlocuite treptat cu comportamente care sprijină vindecarea și progresul personal.
Ce înseamnă, concret, auto-sabotarea în depresie?
Auto-sabotarea apare atunci când o persoană afectată de depresie acționează împotriva propriei sale bunăstări. Aceste comportamente pot părea „nerezonabile” din afară, dar ele au adesea rădăcini adânci în gândirea negativă și distorsionată specifică depresiei.
Exemple frecvente de auto-sabotare în depresie:
- Amânarea sau evitarea sarcinilor importante (deși persoana știe că acest lucru o va face să se simtă și mai rău).
- Respingerea sprijinului din partea celor apropiați („Nu merit ajutor”, „Nimeni nu mă poate înțelege”).
- Autocritica excesivă („Sunt un eșec”, „Tot ce fac e greșit”).
- Evitarea activităților plăcute, chiar dacă acestea ar putea aduce puțină bucurie sau alinare.
- Neglijarea tratamentului – cum ar fi să nu ia medicația sau să nu meargă la terapie, chiar dacă a început un proces de tratament.
- Izolarea socială, chiar și atunci când persoana își dorește, în secret, companie și sprijin.
- Sabotarea relațiilor – prin comportamente de respingere, gelozie sau agresivitate pasivă, de teamă că oricum va fi abandonată.
De ce apare auto-sabotarea în depresie?
- Gândirea negativă: Depresia afectează modul în care o persoană gândește despre sine, ceilalți și viitor. Dacă simți că „nu meriți să fii fericit” sau că „nu are rost să încerci, totul va merge prost”, e foarte probabil să acționezi în moduri care întăresc aceste credințe.
- Teama de schimbare: Paradoxal, schimbarea în bine poate fi percepută ca amenințătoare. Persoana se poate agăța de ceea ce îi este familiar, chiar dacă acel familiar este suferința.
- Epuizare emoțională: Depresia e asociată cu lipsă de energie și motivație. Auto-sabotarea poate apărea și ca o consecință a incapacității de a face față, nu doar a gândurilor negative.
Ce se poate face?
Primul pas este conștientizarea acestor tipare. Odată recunoscute, ele pot fi discutate într-un cadru terapeutic (psihoterapie cognitiv-comportamentală, de exemplu) și înlocuite treptat cu comportamente care sprijină vindecarea și progresul personal.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 8anxietate si depresie
- 2depresia endogena
- 6am nevoie urgent de un psiholog, sufar de depresie, cred
- 6dureri foarte dese de cap
- 95vindecare depresie, anxietate, atacuri de panica
- 7nu am contact cu realitatea
- 5Depresie... cam tot si toate s-au pus impotriva mea
- 10depresie recurenta
- 32Depresie sau altceva?
- 12Sindrom obsesiv-compulsiv - ganduri oribile
- 17Anxietate si depresie majora
- 9depresie, anxietate sau altceva?
- 3sufera de anxietate si depresie
- 7Atac de panică, anxietate şi depresie;
- 4Pareri
- 24Depresie
- 28Ajutati-ma sa imi salvez fiica din bratele depresiei !!!
- 2Despre depresie
- 11Îmi iubesc soția și copiii dar vreau sa mor
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
