GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014

Punga de antipsihotice s-a strans de la fiecare tratament incercat.
Adica: mi-a prscris de ex seroquel, m-am dus, l-am luat de la farmacie (tratament pt o luna), am luat cateva pastile am vazut ca nu imi merge si le-am pus in punga.
Apoi a urmat solian, rispolept, + antidepresivele care nu au mers (mirzaten, seroxat).
Intr-un final s-a strans o punga intreaga, care ma tenta aseara sa o iau, ca oricum fac rau tuturor, sunt diabolica...

Acum ma simt de parca nu sunt intr-un loc adunata toata, sunt la servici dar si acasa, si pe strada, peste tot.
Nu ma pot strange deloc, mintea mi-e razna, sunt lipsita de energie si de reactii..

Cat Seroquel ai luat, sau cat ti-a fost prescris?
Actualmente, ce antidepresiv iei, si in ce doze?

Nu e facuta pentru AP, Kolya ! Ei ii trebuie un timostabilizator si poate inca un ad adaugat tratamentului ! Impulsul spre suicid vine intr-faza maniacala a bolii, ceea ce inseamna ca e nevoie urgenta de putin Depakine sau Orfiril !

Daca nu, fa-ti macar ceai de tei + lavanda si pune 25-30 picaturi de tinctura de valeriana sau talpa-gastii la o sticla de jumate pe care ti-o iei cu tine la munca !

Da, Steve, ai dreptate, nu sunt facuta pentru antipsihotice.

Kolya, iau effectin (venlafaxina) 75 mg, una pe zi.
Mai completez eu cu nervocalmin, sau hyper-calm, pt ca simt ca nu e suficient cat primesc.

Durerea asta am simtit-o si atunci cand am luat pumnul de pastile (acum 17 ani), nu vroiam decat sa scap de ea, ma devora pur si simplu..
Si acum parca era ceva care-mi spunea: ia-le odata si termina cu suferinta!!
Este incredibil cum m-am putut intoarce de unde am plecat...

Cred ca ai ajuns de unde ai plecat dintr-un motiv foarte logic si anume venlafaxina NU LUCREAZA la tine, practic esti aproape ca si fara tratament ! ASTA e cauza si daca-ti spun ca si asta o meriti intr-un anumit sens, o sa te superi iar pe mine ! Pai daca voi REFUZATI TRATAMENTE EFICIENTE in favoarea celor care 'nu ingrasa' ce vreti ? Spune-i doctorei tale sa-ti dea fluvoxamina sa incerci si daca nici cu asta nu te simti bine atunci ar mai ramane clomipramina (Anafranil) si oricum un pic de Depakine ceva pe langa Ad ! Sau 2 ad-uri combinate, exista solutii nu-ti fa griji !

Sunt alaturi de tine si cu critici si cu incurajari !

Multumesc Steve!
Ai si tu dreptate.
Am refuzat un tratament bun la un moment dat (mirzaten + sertralina) pe motiv ca ma ingrasa. Cu ala ma simteam linistita psihic, dar luam in proportii.
Si, da, m-am gandit si eu ca ma simt ca si cand nu as fi pe tratament, de asta si cautam in continuu sa suplimentez cu ceva.

Anafranil am luat si dupa o luna tot rau imi era de la el.
Nu l-am tolerat.

Mai ramane fluvoxamina.

Si am mai observat ceva. Cyclo-proginova, substituientul hormonal imi scade eficienta tratamentului antidepresiv, el este cel care imi da nervozitate..

Katalyna, pai ce facem noi aici?
Despre ce vorbesti, despre suicid? Pai ce ganduri sunt astea? Si copilul tau vrei sa poarte acelasi stigmat toata viata?

Pune in balanta faptul ca te-ai mai ingrasa cateva kg si ai fi o mama ok pentru copilul tau si faptul ca esti fotomodel si cu ganduri de suicid?

Cui ajuta faptul ca ai o greutate de fotomodel? Copilul tau are nevoie de un parinte, pentru ei suntem parinti suntem omul pe care se poate sprijini la bine si la rau si nu fotomodel.
Cu ce te incalzeste daca mama ta are 80 kg sau 50?
O vezi altfel? Nu, ai nevoie de ea ca de un parinte si asta cauti la ea un sprijin si o iubire parinteasca. Nu te incalzeste cu nimic daca ea ar avea 47 de kile.

Asa si fetita ta.
In ecuatia asta nu esti numai tu, mai este un sufletel acolo care are nevoie de tine. Punct.


Daca te-am dojenit nu o fac cu rea-vointa, o fac pentru ca iti vreau binele. Atat.

Mergi si vorbeste cu medicul tau si spune-i sa iti dea tratament cum trebuie.Si ia-l ca sa te simti bine.

Multumesc Prozac, stiu ca ai dreptate.
Nu inteleg nici eu dc aleg mereu greutatea in detrimentul unui psihic normal.
Poate pentru ca imi place sa ma chinui.
M-am gandit la fata, dar mi-o imaginam langa o mama nevrotica, nemultumita de tot felul de nimicuri, si nu mi-a placut deloc imaginea.
Am simtit ca prezenta mea face rau tuturor, si ca le-ar fi mult mai bine fara nervii mei atotprezenti.
Si ceva din interiorul meu ma indemna sa termin cu tot, dintr-o data nu ma mai simteam deloc, parca ma dizolvasem in propria durere, parca ma anesteziasem si plangeam continuu fara sa ma pot opri.
M-am trezit dimineata cu o mare durere de cap, cu ochii ca de broscoi umflat si nici ca imi pasa ca arat in felul ala.
Ma imbracam sa plec la servici dar ma simteam nedumerita, parca nu ar fi trebuit sa plec, ca altceva aveam in plan, mergeam ca un robot, faceam miscari fara sa le comand eu, altcineva parca ma teleghida...ciudata experienta oricum..

Tu stii ca sunt sincera.

Nu esti singura care experimentezi asa ceva, stii de cate ori iti spuneam ca sunt nervoasa, ca nu sunt o mama buna.

In cazul meu s-a dovedit Fevarin ca imi dadea nervozitate, o impulsivitate urata pe care am mentionat-o dr meu.
Te simti neputincioasa in fata acestei nervozitati, ai vrea sa plece, dar nu dispare dupa cum avem noi chef.
ATunci trebuie schimbat ceva, ori tratam psihiatric ori cel hormonal, pentru ca noi nu suntem nativ construiti sa fim nervosi/nemultumiti samd.

Asadar fa ceva proactiv. Mergi si spune-i medicului despre ce e vorba. daca e un medic bun isi va da seama ca nu tu esti de vina, ci unul din chimicale.

Eu sunt convinsa ca esti un om bun pentru copilul tau si ca in viata asta conteaza mai mult sufletul/fetita ta, decat kg in plus sau in minus.

Ca o paranteza, stii ca inainte de concediu slabisem frumos, eram mandra de mine, ei, acum le-am pus la loc si un pic peste, nu-s nesimtita si crede-ma ca am mancat normal. Insa varsta, medicatia, metabolismul incetinit isi spun cuvantul si cu toatea astea Nu ma las.Insa nu, nu fac o obsesie din asta.
Voi slabi din nou, ca nu imi permit sa intru in iarna cu kg in plus, insa daca nu pot ajunge la 5o si de kg nu e nici un bai:)

Pentru mine este mai important sa fie frumos si inalt si bine facut feciorul meu si inainte de toate sa imi fie sanatos.
Iar eu, sa fiu atat cat se poate de bine sa fiu un sprijin pentru el.Nu i-ar pasa de kg mele nici cat negru sub unghie, insa i-ar pasa sa ma stie bolnava.

Asa ca, capul sus si vb cu dr ta:)

Te pup
Prozac

Prozac probabil ca nervozitatea era din cauza ca Fevarin-ul inhiba putin si recaptarea noradrenalinei dar se pot da antagonisti pt receptorii adrenergici cred, efectul este diferit de la om la om !
Katy esti pe low-serotonin de mai mult timp si acum ai cam ajuns la fund cu ad-ul asta ! Incearca sa iei un sfert de mirzaten diseara iar de maine poti incerca si setralina sau seroxat jumatate de doza, pana ajungi la doctora ta !
Auzi ce spun poetul si trubadurul :

I never meant to cause you any sorrow
I never meant to cause you any pain
I ONLY WANT TO SEE YOU in the..?!

Hai v-am pupat ! :)

P.S. NU TOC-ul duce la depresie, ci LIPSA DE SEROTONINA (care are efect calmant si tonic afectiv) din anumite regiuni ale creierului duce la obsesii si depresie ! !

Asta e gandire de om sanatos, eu sunt cu mult pe langa. Fixata bine acolo.
Cu gandurile mele: daca nu sunt slaba imi pierd job-ul si nu mai gasesc altul, dc nu sunt slaba nu ma mai iubeste sotul, dc nu sunt slaba o sa imi iau jigniri pe strada..la fel si cu parul care imi este si el un complex vechi.
Cumva, toc-ul duce la depresie..

Corect.
Miercuri ma duc la dr sa vedem ce imi schimba in tratament.
Sper ca nu v-am stricat ziua cu peripetiile mele de weekend.

As intra si eu in discutie, dar il urmaresc pe Banciu si sunt prea absorbit...

@Catalina: Scuze ca n-am revenit ieri, a trebuit sa plec de la birou. Ce iei tu acum e apa de ploaie. Ai nevoie de un tratament puternic si bine tintit.
Daca vrei un sfat, din cate ad-uri am incercat, Cipralex-ul a fost cel mai bun. Si eu m-am speriat la inceput ca am luat cateva kg, pe care insa le-am dat jos in mod natural, odata ce organismul meu s-a obisnuit cu substanta. In al doilea rand, datorita faptului ca ai avansat mult in boala asta (la fel ca si mine) ai nevoie de un neuroleptic. Recomandarea mea ar fi sa incepi cu doze foarte mici de quetiapina (Seroquel). Nu te ingrijora ca vei avea din nou probleme, deoarece combinatia asta Cipralex (escitalopram) si Seroquel (quetiapina) pare a fi cea mai stabila pentru TOC, avand in vedere dovezile recente incontestabile ca TOC-ul este si o boala biologica, nu doar psihologica. Vorbeste, te rog, cu doctorita ta, si mergi pe doze mari de antidepresiv si mai mici de neurolpetic, pe care sa le cresti treptat.
@Casyo: E valabil si pentru tine sfatul, e clar ca nici la tine doar antidepresivul nu are efect.

Buna!

Kolya, dr mea a incercat insistent sa imi bage antipsihotic in tratament, insa organismul meu nu l-a acceptat. Mi-a fost rau de fiecare data.
Seroquel imi daduse o stare de indiferenta la tot, inlcusiv la mine, zaceam fara sa am nevoie de ceva, solianul imi dadea accese de atac de panica iar rispoleptul mi-a redus tensiunea de era sa ajung la urgenta asa de rau mi-a fost de la el..
A mai vrut sa incerce inca unul, mai soft, imi scapa denumirea acum...dar nu am mai vrut eu.
Despre Cipralex, ce sa zic, am luat si din asta dar era ca Effectin, adica apa de ploaie, l-am luat dinainte sa ajung la dr asta, apoi mi-a confirmat si ea ca este ft slab.

Acum sunt intr-un fel de echilibru fragil, mi-e teama ca oricand se poate intoarce durerea aia crunta...nu ma mai fac ca nu inteleg de ce am vrut sa pun capat suferintei, pentru ca este atat de puternica incat iti devoreaza sufletul.
Sper din tot sufletul sa schimb tratamentul si sa pun un fel de scurt impotriva suferintei.
Am ajuns in punctul asta si datorita stressului, a fost ultima picatura la momentul ala.
A spus ft bn Steve, eu practic nu am avut tratament, am fost descoperita.
Asta e, o sa inghit buline toata viata daca asta ma face om normal..

Tocmai despre asta e vorba, Cipralex-ul nu este un antidepresiv foarte puternic pentru TOC. Si tocmai de asta merge bine cu un neuroleptic moderat ca Seroquelul. Apoi cheia e dozajul, Cipralexul e eficient in TOC doar in doze ce depasesc 20 mg/zi. Cu Seroquel poti incepe si de la 25-50 mg si tot isi va efectul, fiind in combinatie cu Cipralex-ul.
Cand ai luat Seroquel, era asociat si cu altceva, sau luai doar atat? Si in ce doze?

Am luat seroquel+seroxat. Seoquel am inceput cu doza ff mica, 25, apoi cand am ajuns la urmatoarea, la 50 eram praf.

Kolya, eu antipsihotic n-o sa mai iau nici daca ajung la nebuni, crede-ma.

Si Seroxat (paroxetina) ce doza luai?

60 mg

Din cata am auzit eu Seroxat-ul ingrasa la fel ca si Cipralexul. DIferenta e ca in timp slabesti la loc de la Cipralex, de la Seroxat nu.
Aici nu e vorba neaparat de dozaj, e vorba de combinatia antidepresiv+neuroleptic, iar cea mai buna combinatie pentru TOC (dovedita stiintific de curand) e de Escitalopram (Cipralex)+ Quetiapina (Seroquel)
Asta-i sfatul meu, pe care sa-l discuti si cu doctorita maine.
Repet, e singura combinatie dovedita la care ambele substante dau efect, sunt complementare, escitalpramul lucreaza pe partea de anxietate, iar quetiapina pe partea de calamre, de linistire, de minimizare a consecintelor actiunilor induse de gandurile obsesive.
In ce priveste "Kolya, eu antipsihotic n-o sa mai iau nici daca ajung la nebuni, crede-ma" eu iti spun sigur ca nu vrei sa ajungi la nebuni, dar poti ajunge, cu siguranta, daca nu urmezi o schema de tratament corecta.

Ambele ingrasa, iar dc ma ingras, devin si mai depresiva.
Exclus.

Poate cu un antidepresiv si un timostabilizator o sa functioneze.

Si din cate stiu eu, din nevroza nu poti sa dai in psihoza (sau ma insel?)

1. Nu vorbesti tu acum, vorbeste toc-ul din tine. In clipele de limpezime incearca sa gandesti obiectiv, sa pui in balanta bune si rele.
2. Erai cat pe ce sa te sinucizi, inca te mai bantuie gandul, in circumstantele astea absoluta nevoie de un neuroleptic, timstabilizatorul e o carpeala, o sa-ti schimbe starea pe termen scurt doar.
3. Eu nu (mai) incerc sa te conving de nimic, sper ca macar acum sa gasesti impreuna cu medicul tau curant o schema de tratament corecta si cu rezultate bune.

Stii ce cred?
Incep sa ma lamuresc oarecum asupra situatiei mele.
Eu cred ca am dubla personalitate, de aceea am acele momente in care incep sa fac rau si nu ma mai opresc.
Si treaba asta nu e de ieri de azi, asa am fost mereu.
Imi aduc aminte de niste vb ale psihiatrei de la predeal (de acum 17 ani), mi-a zis ceva de genul 'binele si raul trag de tine'..nu a pomenit de dubla personalitate, dar acum ca sunt foarte intrigata de ceea ce fac incep sa ma luminez.

Pai tocmai asta e specificul toc-ului avansat, dualitatea asta care exista in orice proces de gandire. Indoiala, nesiguranta, niciodata nu esti sigura pe tine, pe ce ai facut sau pe ce ai de facut, daca ai facut suficient de bine sau nu, daca puteai face mai bine, prevezi tot felul de scenarii dezastroase ca fiind rezultatul unor mizilicuri de actiuni sau ganduri. Gandurile astea se numesc ganduri obsesive, iar actiunea (ritualul) pe care o faci aproapa fortata psihic este compulsia.
Eu, unul, in urma psihoterapiei, am invatat (m-am invatat fortat de fapt) sa deslusesc aceste ganduri, sa le izolez si sa le identific cu diavolul. Exact, consider ca gandurile si actiunile mele obsesive sun rezultatul imixtiunii diavolului in treburile mele.
La tine poate fi orice altceva, "diavolul" meu nu este neaparat si al tau. Important e sa personifici aceste ganduri si actiuni, pentru a le putea identifica, condamna si, in cele din urma, controla. Iti alegi cea mai groaznica persoana (sau entitate) pentru tine, o ai mereu in minte, si ori de cate ori ai ganduri necurate, dai vina pe acea persoana, ea devine sursa tuturor rautatilor. Vei vedea ca vei capata o anumita putere razvratindu-te impotriva acestor ganduri, care acum au un nume si un corp.

Da, imi place ideea.
Si am sa incerc.

Hello!

Tocmai ce m-am intos de la dr mea.
I-am povestit toata tarasenia mea de peste weekend, iar ea mi-a mai prescris pe langa effectin, si gabaran (stabilizatorul de dispozitie), initial seara 5 zile apoi si dimineata.
L-am mai luat o perioada, stiu ca il tolerez ft bine, pe obsesii si compulsii imi merge cu effectinul, iar gabaranul o sa ma linisteasca.
Sper ca am rezolvat problema si nu ma mai enervez sau sa clachez.
Voi ce faceti? Cum va simtiti?

Despre ce te-am rugat eu, n-ai catadicsit sa intrebi, asa e?

Am uitat sa intreb de legatura cu migrenele.
Am uitat pur si simplu :(, sunt capiata..
In schimb am renuntat sa mai iau bilichol si ca prin farmec au trecut si migrenele. O data, de doua ori pe luna oricum le am, dar nu asa, ziua si migrena.

Imi e frica sa ma duc acasa la fata mea :(, mi-e frica de mine...

Nu-i bai mare. Sper sa-ti fie mai bine cu noul tratament. Inarmeaza-te cu rabdare si nu-ti pierde speranta. Multa sanatate-ti doresc!