Sunt trista: schizofrenie, dar sunt lucida

15-07-2007
eleni theutokopulis
Nu este medic/terapeut
eleni theutokopulis
Am 31 de ani si o forma de schizofrenie, dar sunt foarte lucida, de aceea zic ca este atipica.
Am insa sensibilitatile mele. Am si un frate tot bolnav si el, dar el sustine ca este pacatos si ca va ajunge in iad, sau, mai precis, ca a ajuns deja inca de pe Pamant si ca nu mai are scapare. va dati seama ca ma indispune, mai ales ca sustine asta de ani si ani de zile.
Nu sunt in stare sa am un serviciu si de aceea sunt cam izolata de oameni, insa nervii mei nu rezista la efort, la schimbari si la stress de orice fel.
Simt ca nu am nici un rost pe lume iar viata mi se pare foarte grea, mai ales munca, treaba casnica si orice solicita organismul si vointa.
Am simtit nevoia sa ma descarc, multumesc tuturor celor care imi acorda timp sa citeasca!
10 comentarii
0
15-07-2007, ora 00:00
miky75
Nu este medic/terapeut
miky75
Draga Anastasia, nu mai fi trista...si eu sunt uneori si mi se pare grea viata sau o munca inutila, asa am senzatia ca oamenii sunt nerecunoscatori si reci, fiecare isi vede de treaba lui si nu are timp pentru o vorba buna. La serviciu imi dau silinta cat pot sa-mi ajut colegele, sa fac treaba mea si in plus alte sarcini care mi se dau si nici macar un cuvant de lauda sau o apreciere cat de mica, nu primesc ce sa mai vorbesc de o eventuala marire de salariu.Maririle le primesc altii care depun mai putin efort. Uneori am nevoie de apreciere si recunostinta, tot ceea ce fac, fac pentru a ma simti utila si folositoare chiar daca mai gresesc incerc sa uit si sa nu mai fiu trista. Seara iau cate un prozac, am observat ca dimineata ma trezesc mai optimista de la el, nu mai am capul plin de ganduri negre.
Incearca sa-ti gasesti un serviciu cat de mic, sa iesi din casa, pentru ca e foarte grea singuratatea, de frica ei si de frica reprosurilor aduse de parinti accept, uneori diverse comapnii.
Eu imi fac planuri impreuna cu prietenul meu, care ma tin in viata si vrem sa avem si un copil, oricat de greu ar fi, ar da un alt sens vietii.
Ceea ce simte fiecare in parte este greu de inteles de altcineva, chiar daca sunt oameni care vor sa te ajute, uneori trebuie sa razbatem singuri, trebuie sa treaca timp.eu una, in ultimul timp, muncesc.Ti=am spus, chiar daca consider ca nu sunt rasplatitat si apreciata la adevarata mea valoare, nu am alta varianta deocamdata.
Sunt multe lucruri care nu le mai apreciez, trec pe langa mine, sunt mai indiferenta si cred ca oamenii au randament pentru ceea ce sunt ei destinati sa faca. S-ar putea, in alte domenii sa fie stangaci si inutili, daca nu-si gasesc rostul in viata...pana atunci ori cautam, cu tristeti si bucurii, ori ne resemnam si ne multumim cu mai putin. Sunt putini oameni care citesc in interiorul sufletului tau. Aceia care vad dicolo de kg in plus sau celulita.
Nu mai fi trista, cauta-ti un prieten, chiar si pe net pe noi2 sau un serviciu cat de mic.
Multa sanatate si sa depasesti cat mai repede tristetea.
0
15-07-2007, ora 00:00
miky75
Nu este medic/terapeut
miky75
Draga Anastasia, nu mai fi trista...si eu sunt uneori si mi se pare grea viata sau o munca inutila, asa am senzatia ca oamenii sunt nerecunoscatori si reci, fiecare isi vede de treaba lui si nu are timp pentru o vorba buna. La serviciu imi dau silinta cat pot sa-mi ajut colegele, sa fac treaba mea si in plus alte sarcini care mi se dau si nici macar un cuvant de lauda sau o apreciere cat de mica, nu primesc ce sa mai vorbesc de o eventuala marire de salariu.Maririle le primesc altii care depun mai putin efort. Uneori am nevoie de apreciere si recunostinta, tot ceea ce fac, fac pentru a ma simti utila si folositoare chiar daca mai gresesc incerc sa uit si sa nu mai fiu trista. Seara iau cate un prozac, am observat ca dimineata ma trezesc mai optimista de la el, nu mai am capul plin de ganduri negre.
Incearca sa-ti gasesti un serviciu cat de mic, sa iesi din casa, pentru ca e foarte grea singuratatea, de frica ei si de frica reprosurilor aduse de parinti accept, uneori diverse comapnii.
Eu imi fac planuri impreuna cu prietenul meu, care ma tin in viata si vrem sa avem si un copil, oricat de greu ar fi, ar da un alt sens vietii.
Ceea ce simte fiecare in parte este greu de inteles de altcineva, chiar daca sunt oameni care vor sa te ajute, uneori trebuie sa razbatem singuri, trebuie sa treaca timp.eu una, in ultimul timp, muncesc.Ti=am spus, chiar daca consider ca nu sunt rasplatitat si apreciata la adevarata mea valoare, nu am alta varianta deocamdata.
Sunt multe lucruri care nu le mai apreciez, trec pe langa mine, sunt mai indiferenta si cred ca oamenii au randament pentru ceea ce sunt ei destinati sa faca. S-ar putea, in alte domenii sa fie stangaci si inutili, daca nu-si gasesc rostul in viata...pana atunci ori cautam, cu tristeti si bucurii, ori ne resemnam si ne multumim cu mai putin. Sunt putini oameni care citesc in interiorul sufletului tau. Aceia care vad dicolo de kg in plus sau celulita.
Nu mai fi trista, cauta-ti un prieten, chiar si pe net pe noi2 sau un serviciu cat de mic.
Multa sanatate si sa depasesti cat mai repede tristetea.
0
15-07-2007, ora 00:00
miky75
Nu este medic/terapeut
miky75
Draga Anastasia, nu mai fi trista...si eu sunt uneori si mi se pare grea viata sau o munca inutila, asa am senzatia ca oamenii sunt nerecunoscatori si reci, fiecare isi vede de treaba lui si nu are timp pentru o vorba buna. La serviciu imi dau silinta cat pot sa-mi ajut colegele, sa fac treaba mea si in plus alte sarcini care mi se dau si nici macar un cuvant de lauda sau o apreciere cat de mica, nu primesc ce sa mai vorbesc de o eventuala marire de salariu.Maririle le primesc altii care depun mai putin efort. Uneori am nevoie de apreciere si recunostinta, tot ceea ce fac, fac pentru a ma simti utila si folositoare chiar daca mai gresesc incerc sa uit si sa nu mai fiu trista. Seara iau cate un prozac, am observat ca dimineata ma trezesc mai optimista de la el, nu mai am capul plin de ganduri negre.
Incearca sa-ti gasesti un serviciu cat de mic, sa iesi din casa, pentru ca e foarte grea singuratatea, de frica ei si de frica reprosurilor aduse de parinti accept, uneori diverse comapnii.
Eu imi fac planuri impreuna cu prietenul meu, care ma tin in viata si vrem sa avem si un copil, oricat de greu ar fi, ar da un alt sens vietii.
Ceea ce simte fiecare in parte este greu de inteles de altcineva, chiar daca sunt oameni care vor sa te ajute, uneori trebuie sa razbatem singuri, trebuie sa treaca timp.eu una, in ultimul timp, muncesc.Ti=am spus, chiar daca consider ca nu sunt rasplatitat si apreciata la adevarata mea valoare, nu am alta varianta deocamdata.
Sunt multe lucruri care nu le mai apreciez, trec pe langa mine, sunt mai indiferenta si cred ca oamenii au randament pentru ceea ce sunt ei destinati sa faca. S-ar putea, in alte domenii sa fie stangaci si inutili, daca nu-si gasesc rostul in viata...pana atunci ori cautam, cu tristeti si bucurii, ori ne resemnam si ne multumim cu mai putin. Sunt putini oameni care citesc in interiorul sufletului tau. Aceia care vad dicolo de kg in plus sau celulita.
Nu mai fi trista, cauta-ti un prieten, chiar si pe net pe noi2 sau un serviciu cat de mic.
Multa sanatate si sa depasesti cat mai repede tristetea.
0
15-07-2007, ora 00:00
miky75
Nu este medic/terapeut
miky75
Draga Anastasia, nu mai fi trista...si eu sunt uneori si mi se pare grea viata sau o munca inutila, asa am senzatia ca oamenii sunt nerecunoscatori si reci, fiecare isi vede de treaba lui si nu are timp pentru o vorba buna. La serviciu imi dau silinta cat pot sa-mi ajut colegele, sa fac treaba mea si in plus alte sarcini care mi se dau si nici macar un cuvant de lauda sau o apreciere cat de mica, nu primesc ce sa mai vorbesc de o eventuala marire de salariu.Maririle le primesc altii care depun mai putin efort. Uneori am nevoie de apreciere si recunostinta, tot ceea ce fac, fac pentru a ma simti utila si folositoare chiar daca mai gresesc incerc sa uit si sa nu mai fiu trista. Seara iau cate un prozac, am observat ca dimineata ma trezesc mai optimista de la el, nu mai am capul plin de ganduri negre.
Incearca sa-ti gasesti un serviciu cat de mic, sa iesi din casa, pentru ca e foarte grea singuratatea, de frica ei si de frica reprosurilor aduse de parinti accept, uneori diverse comapnii.
Eu imi fac planuri impreuna cu prietenul meu, care ma tin in viata si vrem sa avem si un copil, oricat de greu ar fi, ar da un alt sens vietii.
Ceea ce simte fiecare in parte este greu de inteles de altcineva, chiar daca sunt oameni care vor sa te ajute, uneori trebuie sa razbatem singuri, trebuie sa treaca timp.eu una, in ultimul timp, muncesc.Ti=am spus, chiar daca consider ca nu sunt rasplatitat si apreciata la adevarata mea valoare, nu am alta varianta deocamdata.
Sunt multe lucruri care nu le mai apreciez, trec pe langa mine, sunt mai indiferenta si cred ca oamenii au randament pentru ceea ce sunt ei destinati sa faca. S-ar putea, in alte domenii sa fie stangaci si inutili, daca nu-si gasesc rostul in viata...pana atunci ori cautam, cu tristeti si bucurii, ori ne resemnam si ne multumim cu mai putin. Sunt putini oameni care citesc in interiorul sufletului tau. Aceia care vad dicolo de kg in plus sau celulita.
Nu mai fi trista, cauta-ti un prieten, chiar si pe net pe noi2 sau un serviciu cat de mic.
Multa sanatate si sa depasesti cat mai repede tristetea.
0
15-07-2007, ora 00:00
miky75
Nu este medic/terapeut
miky75
Draga Anastasia, nu mai fi trista...si eu sunt uneori si mi se pare grea viata sau o munca inutila, asa am senzatia ca oamenii sunt nerecunoscatori si reci, fiecare isi vede de treaba lui si nu are timp pentru o vorba buna. La serviciu imi dau silinta cat pot sa-mi ajut colegele, sa fac treaba mea si in plus alte sarcini care mi se dau si nici macar un cuvant de lauda sau o apreciere cat de mica, nu primesc ce sa mai vorbesc de o eventuala marire de salariu.Maririle le primesc altii care depun mai putin efort. Uneori am nevoie de apreciere si recunostinta, tot ceea ce fac, fac pentru a ma simti utila si folositoare chiar daca mai gresesc incerc sa uit si sa nu mai fiu trista. Seara iau cate un prozac, am observat ca dimineata ma trezesc mai optimista de la el, nu mai am capul plin de ganduri negre.
Incearca sa-ti gasesti un serviciu cat de mic, sa iesi din casa, pentru ca e foarte grea singuratatea, de frica ei si de frica reprosurilor aduse de parinti accept, uneori diverse comapnii.
Eu imi fac planuri impreuna cu prietenul meu, care ma tin in viata si vrem sa avem si un copil, oricat de greu ar fi, ar da un alt sens vietii.
Ceea ce simte fiecare in parte este greu de inteles de altcineva, chiar daca sunt oameni care vor sa te ajute, uneori trebuie sa razbatem singuri, trebuie sa treaca timp.eu una, in ultimul timp, muncesc.Ti=am spus, chiar daca consider ca nu sunt rasplatitat si apreciata la adevarata mea valoare, nu am alta varianta deocamdata.
Sunt multe lucruri care nu le mai apreciez, trec pe langa mine, sunt mai indiferenta si cred ca oamenii au randament pentru ceea ce sunt ei destinati sa faca. S-ar putea, in alte domenii sa fie stangaci si inutili, daca nu-si gasesc rostul in viata...pana atunci ori cautam, cu tristeti si bucurii, ori ne resemnam si ne multumim cu mai putin. Sunt putini oameni care citesc in interiorul sufletului tau. Aceia care vad dicolo de kg in plus sau celulita.
Nu mai fi trista, cauta-ti un prieten, chiar si pe net pe noi2 sau un serviciu cat de mic.
Multa sanatate si sa depasesti cat mai repede tristetea.
0
15-07-2007, ora 00:00
a.gide
Nu este medic/terapeut
a.gide
Schizofrenie?!...Cine spune asta? Adica cine este cel care numeste astfel felul tau de a simti?! Din cate scrii, as putea spune ca esti doar un om TRIST! Intr-adevar trist! Nu te cunosc si nu ma cunosti,... dar sunt cazuri cand nimic serios nu este, doar gandurile noastre, anumite probleme nerezolvate, pe care doar noi le cunoastem, greu de dezvaluit altora, ne fac sa ne simtim altfel! Te numesti bolnava fiindca intr-adevar esti sau... ?! Nu se prea intelege din ceea ce ai scris! Sunt noua pe-aici, adica doar de ieri noapte am inceput sa citesc ceea ce se scrie... si ma intristeaza pe mine toate aceste lucruri, vreau sa spun suferintele altora!... Numai bine! Salutari!
0
15-07-2007, ora 00:00
eleni theutokopulis
Nu este medic/terapeut
eleni theutokopulis
Multumesc mult si Mihaelei si a.gide.
Va multumesc amandurora pentru incurajari.
Eu am niste probleme de la 16 ani, nu are rost sa mai detaliez care anume, imi face rau sa imi mai amintesc.
Fiecare om isi gaseste echilibrul pana la urma, fiecare le stie pe ale lui.
Va spun totusi ca medicii mi-au pus acest diagnostic _ schizofrenie de abia acum 6 ani, ( inainte am avut si alte diagnostice: sindrom depresiv major etc.) si mi-au pus intr-un final acest diagnostic pentru ca am avut halucinatii auditive, intre timp mi-au disparut, dar am ramas foarte sensibila.
Cat priveste cautarea unui prieten pe net, nu as sfatui pe nimeni, este foarte periculos!!
Multumesc inca o data amandurora si sa auzim de bine!
0
02-07-2008, ora 00:00
clozapin
Nu este medic/terapeut
clozapin
Buna Anastasia.Uite ca ne intalnim si aici.Eu, de cand m-am imbolnavit am reusit sa fac 2 ani de facultate la fr(frecventa redusa) intre 2005-2007 si sa stii ca am avut si foarte multe examene luate cu 5 cu 6 cu 8 sau chiar cu 10.Ar fi trebuit sa termin facultatea la zi in 2004 da ce sa-i faci? Boala! Nu mai fi trista pentru ca din cate vad eu esti remisa.Ce te faci cu mine pentru care fiecare zi e o lupta crancena.Eu faceam facultate pana maxim la orele 13.Si examenele le programam de regula pe la 10, 11.Dupa-amiaza nici vorba, doar stii, ti-am scris in alta parte la articolul olanzapina apoi clozapina.Dar in sesiunea din iunie 2007 s-a rupt brusc increderea in mine.Si de atunci nu fac altceva decat ce ti-am scris in articolul pomenit mai sus si la care mi-ai raspuns consecvent, iti multumesc enorm.
Din cate am inteles ai luat si clozapina(leponex)? exact ca mine.Adica nu ca doze ci ca substanta.Iti recomand sa mananci in fiecare zi miere de albine cu margarina vegetala macar 5, 6 lingurite pe zi.Sa vezi ce bine te vei simti.Sa stii ca eu citesc acum o carte care se cheama fericirea autentica de la humanitas.In ea se spune ca oamenii optimisti traiesc mai mult.Sa stii ca biserica e buna pentru morala ei pe care ne-o insufla, pentru posturi etc, n-are legatura cu tratamentul vreunei boli psihice.Acolo intervin agentii antipsihotici, anxioliticele etc.E adevarat ca credinta adevarata in D-zeu aduce automat si fericirea.Daca tot zici -si te inteleg perfect- ca simti neputinta in a face orice lucru macar incearca sa citesti(ce te intereseaza!).Aboneaza-te la biblioteca orasului de unde esti si devoreaza carti.Hai ca ma duc sa fac un dush.mai vb la revedere
0
03-07-2008, ora 00:00
eleni theutokopulis
Nu este medic/terapeut
eleni theutokopulis
Multumesc pentru incurajari. Citesc, dar nu prea am rabdare si nu ma prea pot concentra. Acum citesc o carte de psihologie, "Psihologie practica " de Cosmovici. Sunt abonata la biblioteca.
Inca ceva. Sa stii ca margarina nu mai este recomandata, are multe E-uri. Mierea in schimb face minuni.
Leponex am luat vreo doua luni in 2002, dar sa stii ca anemiaza, trebuie sa faci analize, hemoleucograma completa sa vezi cum stai cu hemoglobina si hematocritul. Poti face si sideremia.
Sa stii ca acest leponex m-a ajutat, atunci am inceput sa scap de " vorbele " din minte.
Multa sanatate!
1
04-07-2008, ora 00:00
eleni theutokopulis
Nu este medic/terapeut
eleni theutokopulis
Rectific: "psihologie generala" de andrei cosmovici.
Adaugă un comentariu / răspuns

15-04-2016, ora 10:25
Publicitate ROmedic
Administrator forum
Psihologi, psihiatri, psihoterapeuti
Recomandă un Psihoterapeut sau caută unul!
La-Psiholog.ro este un proiect ROmedic care vă prezintă peste 3900 de terapeuți din România. Avantajul acestui site este că pune mare preț pe recomandările pacienților. Găsiți prezentări detaliate ale serviciilor psihologice, citiți recomandări, vă puteți programa online. În plus, există o secțiune cu o mulțime de articole interesante și teste psihologice.
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • În ce mod ajută stresul memoria
  • Stresul din timpul sarcinii poate afecta dezvoltarea fătului (studiu)
  • Stresul la locul de muncă
  • Cum se reactivează virusul herpetic în condiții de stres
  • Anxietatea și stresul cronic pot crește riscul dezvoltării tulburărilor psihiatrice
  • Cum gestionăm stresul?
  • Stresul financiar ar putea cauza și durere fizică
  • Schizofrenia începe înainte de naștere?
  • Fumatul în cursul sarcinii a fost asociat cu un risc crescut de schizofrenie la urmași
  •  
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.