Impactul alimentelor ultraprocesate asupra sănătății cardiometabolice

Consumul tot mai crescut de alimente ultraprocesate reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, fiind asociat cu o serie de afecțiuni precum bolile cardiovasculare, obezitatea, diabetul zaharat de tip 2 și inflamația cronică. Alimentele ultraprocesate sunt caracterizate printr-o calitate nutrițională slabă, fiind bogate în grăsimi saturate, zaharuri adăugate și sare, combinație denumită adesea prin acronimul HFSS. În ciuda acestor riscuri, nu toate alimentele ultraprocesate sunt neapărat „junk food”, unele având un profil nutrițional mai favorabil și putând face parte dintr-o alimentație echilibrată.

Alimentele ultraprocesate au invadat piețele alimentare, ajungând să reprezinte până la 70% din produsele din magazinele americane, iar aportul caloric provenit din astfel de alimente a crescut semnificativ în ultimii ani. Acest fenomen a dus la scăderea calității generale a dietei populației și la o creștere a incidenței afecțiunilor cardiometabolice. De asemenea, marketingul agresiv, prețurile accesibile și comoditatea acestor produse, în special pentru tineret și comunitățile defavorizate, accentuează problema. Clasificarea alimentelor ultraprocesate se face cel mai des prin sistemul Nova, care ține cont de natura și gradul procesării industriale, dar nu și de calitatea nutrițională.

Raportul Asociației Americane a Inimii

Un nou raport științific al Asociației Americane a Inimii sintetizează dovezile privind impactul alimentelor ultraprocesate asupra sănătății cardiometabolice și sugerează direcții pentru cercetare, politici publice și reglementări.

Analiza include date din studii observaționale și meta-analize care demonstrează o asociere clară între consumul ridicat de alimente ultraprocesate și creșterea riscului de boli cardiovasculare, diabet, obezitate și mortalitate.

Studiile indică o creștere cu 25-58% a riscului de evenimente cardiometabolice și cu 21-66% a riscului de mortalitate la consumul mare comparativ cu cel scăzut de astfel de alimente. Sunt identificate, de asemenea, posibile mecanisme prin care anumite ingrediente și aditivi alimentari pot influența comportamentul alimentar și pot contribui la creșterea în greutate.

Concluzii

• Majoritatea alimentelor ultraprocesate conțin ingrediente și aditivi care afectează negativ sănătatea, dar unele produse cu profil nutrițional mai bun pot face parte din diete sănătoase.

• Consumul excesiv de alimente bogate în grăsimi saturate, zaharuri adăugate și sare este asociat cu multiple efecte adverse asupra sănătății cardiometabolice.

• Există dovezi privind legături între aceste alimente și risc crescut de infarct miocardic, accident vascular cerebral, diabet zaharat și mortalitate.

• Comportamentele alimentare și mecanismele de recompensă cerebrală pot fi influențate de compuși specifici din alimentele ultraprocesate, contribuind la obezitate.

• Recomandările actuale subliniază necesitatea reducerii consumului de alimente ultraprocesate bogate în grăsimi saturate, zaharuri adăugate și sare și înlocuirea acestora cu alimente mai sănătoase precum legumele, fructele, cerealele integrale, leguminoasele și proteinele slabe.