STUDIU: Excesul de zahăr din dietă și depresia la bărbați

Potrivit unui studiu realizat în cadrul University College of London (UCL), bărbații care au prezentat un aport excesiv de zaharuri provenit în special din băuturile îndulcite, dulciuri concentrate și produse de cofetărie, au înregistrat un risc crescut pentru depresie.

La studiu au participat aproximativ 5,000 de bărbați și 2,000 de femei recrutate în anii 1980 pentru studiul Whitehall II.

Bărbații cu cel mai mare aport dietetic de zaharuri, peste 67 g pe zi, au prezentat un risc cu 23% mai mare de a suferi de o tulburare mentală comună în următorii 5 ani, comparativ cu bărbații ce au consumat sub 39.5 g zaharuri simple zilnic. Aceasta a fost cea mai puternică asociere între riscul de depresie și consumul de zahăr, fiind reprezentativă în rândul bărbaților, dar nu și la femei. Diferența majoră de risc între bărbați și femei este neclară și necesită aprofundarea relației dintre depresie și consumul crescut de zahăr, cu ajutorul studiilor populaționale mult mai ample.

Pentru a analiza această problemă din toate punctele de vedere, cercetătorii au încercat să afle dacă în rândul bărbaților cu cel mai mare aport de zaharuri, cauza consumului a fost prezența depresiei, dar această ipoteză a fost infirmată potrivit datelor studiului.

Anika Knuppel, cercetătorul principal din cadrul Institului de Epidemiologie și Sănătate al UCL, afirmă că „dietele foarte bogate în zahăr influențează pe mai multe planuri sănătatea organismului, cele mai „vizibile” efecte fiind carile dentare și obezitatea, respectiv consecințele sale cardiometabolice, și ar putea influența inclusiv starea psihică și schimbările de dispoziție, în mod particular în cazul bărbaților”.

„Alterarea sănătății mentale ca urmare a excesului dietetic de zaharuri se alătură numeroaselor daune fizice pe care consumul crescut de zahăr îl are asupra organismului.”

Creierul uman are o preferință înăscută pentru gustul dulce, reprezentând un mecanism pentru a asigura supraviețuirea. Ce aduce în plus dieta modernă este excesul de zahăr, depășind cu mult nevoile bazale pentru supraviețuire. Și în special, din surse sărace în nutrienți, așa-numitele „alimente cu calorii goale” - care eșuează în a aduce organismului elemente esențiale precum fibrele, mineralele și vitaminele.


Studiul al cărui autor a fost Anika Kuppel nu este primul care atrage atenția asupra efectelor dăunătoare pe care zahărul le are asupra sănătății mentale, dar „este unul dintre cele mai importante deoarece reușește să demonstreze o creștere cu aproape 25% mai mare a riscului de tulburări mentale – de regulă anxietate și depresie moderat manifeste – la bărbații care consumă cantități excesive de zahăr, dar care nu utilizau sursele alimentare de zaharuri pentru a atenua stări anxioase sau depresive preexistente,” punctează Rob Howard, profesor de psihiatrie în cadrul UCL.

Acest studiu nu este lipsit de „defecte”, mai exact „din punct de vedere științific, este greu de determinat care sunt sursele precise de carbohidrați (zaharuri) ce produc efecte negative asupra statusului mental, având în vedere că inclusiv zaharurile complexe (cu excepția fibrelor) sunt fragmentate la nivel gastrointestinal în zaharuri simple înainte de a fi absorbite, fiind capabile să modifice glicemia, în special amidonoasele rafinate, cum sunt pâinea sau orezul albe,” afirmă rezervat Tom Sanders, profesr de nutriție și dietetică în cadrul King's College London.

Luând în calcul tot ceea ce cunoaștem în prezent despre excesul de zahăr „ascuns” în alimente și băuturile dulci pentru a le face mai savuroase, respectiv mai atrăgătoare pentru consumatori, care asigură astfel prezența lui universală, incontrolabilă, incomensurabilă în alimentația omului modern, acesta este principalul suspect ce joacă un rol nociv în apariția tulburărilor mentale. Fapt care explică și eforturile guvernamentale din unele țări cum este și Marea Britanie, pentru a-i proteja pe oameni de industria alimentară ce exploatează, din nefericire cu succes, slăbiciunea umană pentru gustul dulce.

Sursa: The Guardian