Legătura dintre numărul zilnic de pași și riscul de deces la femeile în vârstă

Un amplu studiu de cohortă realizat de cercetători de la Harvard Medical School, Brigham and Women’s Hospital și University of North Carolina, publicat pe 21 octombrie 2025 în British Journal of Sports Medicine, a analizat relația dintre numărul de zile pe săptămână în care femeile în vârstă ating diferite praguri zilnice de pași și riscul ulterior de mortalitate de orice cauză și boală cardiovasculară. 

Context

Activitatea fizică reprezintă unul dintre cei mai importanți determinanți ai sănătății și longevității. Înainte de industrializare, adulții parcurgeau zilnic între 15.000 și 20.000 de pași, însă tehnologia modernă, munca sedentară și transportul motorizat au redus această valoare la aproximativ 5.000 de pași/zi, în special la persoanele în vârstă.

Numeroase studii anterioare au demonstrat o relație inversă între numărul total de pași și riscul de mortalitate și boli cardiovasculare, dar s-a știut mai puțin cât de des trebuie atins un anumit prag zilnic pentru a obține beneficii pentru sănătate.

Unele cercetări au analizat așa-numitul model „weekend warrior” (activitate fizică intensă concentrată în 1–2 zile pe săptămână), dar nu au examinat specific pașii măsurați obiectiv prin dispozitive portabile. Având în vedere creșterea utilizării accelerometrelor și a dispozitivelor comerciale de tip wearable, acest studiu și-a propus să clarifice dacă frecvența atingerii pragului de pași contează la fel de mult ca volumul total de pași.

Despre studiul actual

Cercetarea face parte din Women’s Health Study (WHS), un amplu studiu de cohortă început în 1992, ce include 39.876 de femei americane cu vârsta de peste 45 de ani. Între 2011 și 2015, un subgrup de 13.547 de femei cu vârsta medie de 71,8 ani, fără boli cardiovasculare sau cancer, a purtat timp de 7 zile consecutive un accelerometru ActiGraph GT3X+, pentru a înregistra numărul zilnic de pași.

Participantele au fost clasificate în funcție de numărul de zile pe săptămână în care au atins praguri de ≥4000, ≥5000, ≥6000 sau ≥7000 de pași/zi. Ele au fost urmărite pentru mortalitate totală și incidența bolilor cardiovasculare până în decembrie 2024 (urmărire mediană de 10,9 ani).

Analiza statistică s-a bazat pe modele de regresie Cox, ajustate pentru factori precum vârsta, fumatul, consumul de alcool, dietă, terapie hormonală postmenopauză, stare generală de sănătate, antecedente familiale de boli cardiovasculare și cancer.

Pentru a evalua rolul volumului total de mișcare, modelele au fost ulterior ajustate pentru numărul mediu de pași zilnici.

Caracteristicile participantelelor

• Vârsta medie: 71,8 ani (interval 62–87 ani)

• Număr mediu de pași/zi: 5615 (±2675)

• Pe parcursul urmăririi, s-au înregistrat:

  • 1.765 decese (13%)

  • 781 cazuri de boală cardiovasculară (5,8%)

Femeile care atingeau pragul de 4000 de pași pe mai multe zile pe săptămână aveau indice de masă corporală mai mic, stare de sănătate mai bună și vârstă mai tânără comparativ cu cele inactive.

Rezultate

Mortalitate de orice cauză

Comparativ cu femeile care nu atingeau pragul de 4000 pași/zi în nicio zi, cele care îl atingeau:

• în 1–2 zile/săptămână aveau un risc redus cu 26% (HR ajustat 0,74; IC 95%: 0,65–0,86);

• în ≥3 zile/săptămână aveau un risc redus cu 40% (HR ajustat 0,60; IC 95%: 0,53–0,68).

Relația a fost curbilinie inversă, adică beneficiile au crescut odată cu frecvența și pragul de pași, dar s-au stabilizat după aproximativ 3–4 zile/săptămână.

Pentru praguri mai înalte:

• la ≥5000 pași/zi, HR = 0,67 (IC 95%: 0,58–0,78);

• la ≥6000 pași/zi, HR = 0,62 (IC 95%: 0,53–0,72);

• la ≥7000 pași/zi, HR = 0,54 (IC 95%: 0,46–0,64).

Totuși, după ajustarea pentru media pașilor zilnici, aceste asocieri s-au atenuat până la nul, ceea ce arată că numărul total de pași contează mai mult decât frecvența zilelor active.

Boli cardiovasculare

Pentru incidența bolilor cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular cerebral și moarte de cauză cardiovasculară), s-au observat rezultate similare:

• pentru 1–2 zile/săptămână cu ≥4000 pași, HR = 0,73 (IC 95%: 0,58–0,92);

• pentru ≥3 zile/săptămână, HR = 0,73 (IC 95%: 0,60–0,89).

La praguri mai mari (până la 7000 pași), riscurile au continuat să scadă modest, dar s-au stabilizat în jurul a 5000 de pași/zi, sugerând un efect de plafon pentru protecția cardiovasculară.

Analize suplimentare

Excluderea femeilor care au decedat în primii 2 ani de urmărire sau care au raportat o sănătate generală slabă nu a modificat rezultatele. Ajustarea pentru indicele de masă corporală nu a afectat semnificativ relațiile observate.

Discuție

Rezultatele arată că chiar și niveluri modeste de activitate fizică — echivalente cu 4000 de pași/zi în doar 1–2 zile/săptămână — sunt asociate cu o reducere semnificativă a riscului de deces și a incidenței bolilor cardiovasculare la femeile în vârstă.

Autorii au subliniat că nu este necesar un model uniform de activitate: beneficiile depind mai degrabă de volumul total de mișcare, indiferent dacă pașii sunt distribuiți uniform în fiecare zi sau concentrați în câteva zile („bunched pattern”).

Pentru mortalitate, beneficiile au continuat să crească până la aproximativ 7000 de pași/zi, în timp ce pentru bolile cardiovasculare platoul protector a fost atins mai devreme, la 4000–5000 pași/zi.

Aceste constatări completează dovezile anterioare care arată că riscul de mortalitate se stabilizează la aproximativ 7000–9000 de pași/zi, dar aduc o perspectivă nouă: frecvența zilelor active nu este la fel de importantă ca totalul pașilor.

Concluzii

Studiul oferă dovezi robuste că, la femeile în vârstă:

• atingerea a ≥4000 de pași/zi chiar și în 1–2 zile pe săptămână este benefică pentru sănătatea cardiovasculară și longevitate;

• mai mulți pași conduc la beneficii suplimentare, dar până la un anumit prag (7000 pași/zi);

• modelul zilnic al activității nu influențează semnificativ efectele pozitive, atâta timp cât volumul total de pași este suficient.

Autorii recomandă ca viitoarele Physical Activity Guidelines for Americans (prevăzute pentru 2028) să includă metrica de pași zilnici, oferind publicului o metodă simplă și obiectivă de monitorizare a activității fizice.