Neuroni specializați din amigdală reglează foamea și setea: noi perspective asupra comportamentului alimentar

Pe 2 aprilie 2025, cercetătorii de la Max Planck Institute for Biological Intelligence, în colaborare cu Universitatea din Regensburg și Universitatea Stanford, au publicat un studiu în Nature Communications care dezvăluie existența unor grupuri distincte de neuroni din amigdala cerebrală, implicați în reglarea senzației de foame și sete. Studiul, realizat pe modele animale, oferă o perspectivă nouă asupra modului în care creierul coordonează nevoile nutriționale și ar putea deschide noi direcții în cercetarea tulburărilor alimentare și a adicțiilor.

Context

Creierul uman integrează informații complexe pentru a menține echilibrul dintre hidratare și aport caloric, asigurând supraviețuirea organismului. Cu toate acestea, mecanismele precise prin care creierul detectează nevoile fiziologice și le transformă în comportamente concrete rămân încă parțial neînțelese.

Amigdala, o regiune cerebrală esențială pentru procesarea emoțiilor și luarea deciziilor, a fost anterior asociată cu modularea dorinței de a consuma alimente sau lichide. Studiile anterioare, coordonate de Rüdiger Klein, au demonstrat că neuronii din nucleul central al amigdalei leagă alimentele de emoții, favorizând consumul sau evitarea anumitor alimente în funcție de experiențele anterioare.

"Aceste circuite neuronale, dacă sunt perturbate, pot contribui atât la supraalimentare, cât și la restricționarea alimentației," explică Rüdiger Klein. "Înțelegerea acestora ne ajută să deslușim modul în care creierul evaluează emoțional hrana și băutura, precum și cum se dezvoltă comportamentele alimentare înnăscute și cele învățate."

Despre studiu

Echipa de cercetători a utilizat tehnici avansate de genetică funcțională și optogenetică pentru a analiza activitatea cerebrală la șoareci în condiții de foame, sete și saturație. Optogenetica le-a permis activarea sau inhibarea precisă a anumitor neuroni prin lumină laser, pentru a observa efectele directe asupra comportamentului.

Au fost identificați doi mari subtipuri neuronali în nucleul central al amigdalei:

• Un grup dedicat exclusiv reglării setei, primul astfel de grup identificat în această regiune cerebrală.

• Un alt grup de neuroni care influențează atât comportamentul de a consuma lichide, cât și apetitul alimentar, sugerând o funcție dublă.

Pentru a completa analiza, cercetătorii au utilizat metode moderne de urmărire a activității neuronale în timp real și au cartografiat conexiunile acestor neuroni cu alte regiuni cerebrale, precum complexul parabrahial, responsabil de procesarea informațiilor senzoriale despre gust și sete.

Rezultate

Rezultatele au fost remarcabile și au oferit noi perspective asupra modului în care creierul reglează comportamentele esențiale de supraviețuire:

• Activarea neuronilor "ai setei" a determinat șoarecii să consume mai multă apă, în timp ce inhibarea acestora a redus semnificativ ingestia de lichide.

• Grupul neuronal cu funcție duală, implicat atât în setea cât și în foamea animalelor, a influențat în mod semnificativ comportamentele de consum.

• Prin stimularea acestor neuroni, cercetătorii au reușit să modifice preferințele de gust ale șoarecilor, transformând un lichid cu aromă inițial evitată într-o alegere favorită. Această descoperire subliniază impactul emoțional pe care amigdala îl are asupra deciziilor alimentare.

• Studiul a evidențiat conexiuni complexe între amigdala și alte regiuni cerebrale, demonstrând că circuitele implicate în reglarea aportului de apă și hrană sunt distincte, dar interconectate.

"Identificarea acestor circuite ne oferă o înțelegere profundă a modului în care creierul gestionează emoțiile și motivațiile legate de consumul alimentar," a declarat Federica Fermani, autoarea principală a studiului.

Studiul ridică întrebări interesante pentru viitor: Cum prioritizează creierul nevoile concurente de hrană și apă? Cum recunoaște organismul când a consumat prea mult sau prea puțin? Cum influențează aceste circuite afecțiuni precum obezitatea, anorexia nervoasă sau dependența de alcool?

Concluzii

Acest studiu amplu a demonstrat că amigdala joacă un rol esențial nu doar în procesarea emoțiilor, ci și în reglarea precisă a comportamentelor alimentare și hidrice. Identificarea acestor circuite neuronale dedicate deschide noi perspective pentru înțelegerea tulburărilor de alimentație și adicției, punând bazele dezvoltării unor terapii personalizate în viitor.

Cercetătorii sunt optimiști că aceste descoperiri pot fi extinse și la oameni, având în vedere similaritățile structurale ale amigdalelor la șoareci și oameni.

"Este un pas important spre dezvoltarea unor tratamente eficiente pentru comportamentele alimentare anormale," a conchis Rüdiger Klein.