Neuroni specializați din amigdală reglează foamea și setea: noi perspective asupra comportamentului alimentar

Pe 2 aprilie 2025, cercetătorii de la Max Planck Institute for Biological Intelligence, în colaborare cu Universitatea din Regensburg È™i Universitatea Stanford, au publicat un studiu în Nature Communications care dezvăluie existenÈ›a unor grupuri distincte de neuroni din amigdala cerebrală, implicaÈ›i în reglarea senzaÈ›iei de foame È™i sete. Studiul, realizat pe modele animale, oferă o perspectivă nouă asupra modului în care creierul coordonează nevoile nutriÈ›ionale È™i ar putea deschide noi direcÈ›ii în cercetarea tulburărilor alimentare È™i a adicÈ›iilor.
Context
Creierul uman integrează informaÈ›ii complexe pentru a menÈ›ine echilibrul dintre hidratare È™i aport caloric, asigurând supravieÈ›uirea organismului. Cu toate acestea, mecanismele precise prin care creierul detectează nevoile fiziologice È™i le transformă în comportamente concrete rămân încă parÈ›ial neînÈ›elese.
Amigdala, o regiune cerebrală esenÈ›ială pentru procesarea emoÈ›iilor È™i luarea deciziilor, a fost anterior asociată cu modularea dorinÈ›ei de a consuma alimente sau lichide. Studiile anterioare, coordonate de Rüdiger Klein, au demonstrat că neuronii din nucleul central al amigdalei leagă alimentele de emoÈ›ii, favorizând consumul sau evitarea anumitor alimente în funcÈ›ie de experienÈ›ele anterioare.
"Aceste circuite neuronale, dacă sunt perturbate, pot contribui atât la supraalimentare, cât È™i la restricÈ›ionarea alimentaÈ›iei," explică Rüdiger Klein. "ÎnÈ›elegerea acestora ne ajută să desluÈ™im modul în care creierul evaluează emoÈ›ional hrana È™i băutura, precum È™i cum se dezvoltă comportamentele alimentare înnăscute È™i cele învățate."
Despre studiu
Echipa de cercetători a utilizat tehnici avansate de genetică funcÈ›ională È™i optogenetică pentru a analiza activitatea cerebrală la È™oareci în condiÈ›ii de foame, sete È™i saturaÈ›ie. Optogenetica le-a permis activarea sau inhibarea precisă a anumitor neuroni prin lumină laser, pentru a observa efectele directe asupra comportamentului.
Au fost identificaÈ›i doi mari subtipuri neuronali în nucleul central al amigdalei:
-
Un grup dedicat exclusiv reglării setei, primul astfel de grup identificat în această regiune cerebrală.
-
Un alt grup de neuroni care influenÈ›ează atât comportamentul de a consuma lichide, cât È™i apetitul alimentar, sugerând o funcÈ›ie dublă.
Pentru a completa analiza, cercetătorii au utilizat metode moderne de urmărire a activității neuronale în timp real È™i au cartografiat conexiunile acestor neuroni cu alte regiuni cerebrale, precum complexul parabrahial, responsabil de procesarea informaÈ›iilor senzoriale despre gust È™i sete.
Rezultate
Rezultatele au fost remarcabile È™i au oferit noi perspective asupra modului în care creierul reglează comportamentele esenÈ›iale de supravieÈ›uire:
-
Activarea neuronilor "ai setei" a determinat È™oarecii să consume mai multă apă, în timp ce inhibarea acestora a redus semnificativ ingestia de lichide.
-
Grupul neuronal cu funcÈ›ie duală, implicat atât în setea cât È™i în foamea animalelor, a influenÈ›at în mod semnificativ comportamentele de consum.
-
Prin stimularea acestor neuroni, cercetătorii au reuÈ™it să modifice preferinÈ›ele de gust ale È™oarecilor, transformând un lichid cu aromă iniÈ›ial evitată într-o alegere favorită. Această descoperire subliniază impactul emoÈ›ional pe care amigdala îl are asupra deciziilor alimentare.
-
Studiul a evidenÈ›iat conexiuni complexe între amigdala È™i alte regiuni cerebrale, demonstrând că circuitele implicate în reglarea aportului de apă È™i hrană sunt distincte, dar interconectate.
"Identificarea acestor circuite ne oferă o înÈ›elegere profundă a modului în care creierul gestionează emoÈ›iile È™i motivaÈ›iile legate de consumul alimentar," a declarat Federica Fermani, autoarea principală a studiului.
Studiul ridică întrebări interesante pentru viitor: Cum prioritizează creierul nevoile concurente de hrană È™i apă? Cum recunoaÈ™te organismul când a consumat prea mult sau prea puÈ›in? Cum influenÈ›ează aceste circuite afecÈ›iuni precum obezitatea, anorexia nervoasă sau dependenÈ›a de alcool?
Concluzii
Acest studiu amplu a demonstrat că amigdala joacă un rol esenÈ›ial nu doar în procesarea emoÈ›iilor, ci È™i în reglarea precisă a comportamentelor alimentare È™i hidrice. Identificarea acestor circuite neuronale dedicate deschide noi perspective pentru înÈ›elegerea tulburărilor de alimentaÈ›ie È™i adicÈ›iei, punând bazele dezvoltării unor terapii personalizate în viitor.
Cercetătorii sunt optimiÈ™ti că aceste descoperiri pot fi extinse È™i la oameni, având în vedere similaritățile structurale ale amigdalelor la È™oareci È™i oameni.
"Este un pas important spre dezvoltarea unor tratamente eficiente pentru comportamentele alimentare anormale," a conchis Rüdiger Klein.
Nature Communications, 2025; 16 (1)
DOI: 10.1038/s41467-025-58144-3
Image by freepik
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- O investigație asupra potențialei asocieri dintre nutriție și boala Alzheimer
- Expunerea la căldură și frig la începutul vieții poate afecta dezvoltarea substanței albe din creier
- Creierul îmbătrânit se adaptează pentru a interpreta expresiile faciale ambigue
- Un medicament experimental vizează amiloidul toxic timpuriu pentru a încetini boala Alzheimer
- Ma trezesc in timpul noptii si mananc si dimineata nu imi amintesc nimic
- Vomit dupa ce mananc!
- Balonare, ingrasare, pofta mare de mancare
- Mi-e foame des. De ce?
- De ce mi-e foame des?